„Puneți-i și lui un vot, acolo!” – Alegerile parlamentare din 1946 (IV)

de Silvia Iliescu

Blocul Partidelor Democrate, alianţa electorală a guvernului condus de Petru Groza, era format din Partidul Comunist, Partidul Social-Democrat, Frontul Plugarilor, Partidul Liberal-Tătărescu, Partidul Ţărănesc- Anton Alexandrescu şi Uniunea Patrioţilor · semnul electoral al BPD era „Soarele” · partidele democratice importante erau Naţional Liberal, Naţional Ţărănesc şi Partidul Social-Democrat Independent · guvernul a promulgat o nouă lege electorală care a extins dreptul la vot pentru toţi cetăţenii cu vârsta de peste 21 de ani şi pentru femei · campania electorală a fost neprincipială şi agresivă · din motive neexplicate, rezultatul alegerilor a fost anunţat cu 48 de ore întârziere  · guvernul a anunţat că BPD are 79% din voturi, adică 378 de mandate în Parlament, dintr-un total de 414 · diplomaţii şi corespondenţii de presă occidentali au afirmat că rezultatelele alegerilor au fost falsificate.

Sorin Mircea Bottez, (1930-2009) profesor de limba și literatura română și engleză, absolvent al Facultății de Limbi și Literaturi Germanice, a făcut parte din organizația Tineretului Liberal din 1944. În anul alegerilor era elev la Liceul Mihai Viteazul și vicepreședinte al Tineretului Colegial PNL. Avea să fie arestat în 1949 și condamnat pentru „activitate subversivă” în cadrul organizației anticomuniste de elevi „Avram Iancu”. Avea să cunoască apoi, timp de 14 ani, lagărele de muncă și închisorile comuniste. La 22 decembrie 1989 a făcut parte din grupul care a reorganizat PNL.

„În perioada campaniei electorale, îmi aduc aminte că am fost arestat pentru prima oară. Împreună cu un grup de prieteni liberali am fost prinşi scriind cu păcură pe ziduri diferite lucruri, printre care cel mai <grav> era <Vrem Basarabia!>

Şi am fost arestaţi, n-am fost [bătuți]… Aşa, <îmbrânciţi> puţin şi luaţi de urechi şi de perciuni, dar mai mult nu, pentru că pe vremea aceea Poliţia era vechea Poliţie şi deşi se pregătea să depună jurământul în faţa lui Satan, totuşi mai avea o mică [reținere], profunde legături şi cu lumea veche.

Şi am fost duşi la Prefectura Poliţiei şi-am stat acolo scurtă vreme, pentru că ni s-a permis să dăm telefon. Și a aflat partidul, iar Bebe Brătianu, această persoană absolut excepţională care a fost secretar general al partidului nostru, nu ştiu cum a procedat, a dat un telefon, a trimis un plic, ce-a făcut, ce n-a făcut, fapt este că am fost eliberaţi, fără bătaie… nu ştiu, după 30-35 de ore de detenţie. Dar ce eroi am fost! […] Ce eroi şi ce mândri eram c-am fost închişi!

După aia a urmat farsa cumplită a alegerilor, în care s-au inversat cifrele şi cele 80-85% [au ajuns la comuniști], nu ştiu cât luaserăm noi, toată lumea am votat <Ochiul>, P.N.Ţ.-ul, deci toţi liberalii, toţi legionarii, toţi conservatorii, ce mai era pe vremea aceea, toată lumea a avut cuvânt de ordine şi s-a votat <Ochiul>, pentru că efortul cel mare era şi atunci – cum ar trebui să fie şi astăzi şi nu este, din păcate! – de îngrădire a acestei ofensive comuniste, astăzi neocomuniste. Şi a fost o majoritate zdrobitoare şi pur şi simplu s-au inversat, fără nici o picătură de ruşine, s-au inversat cifrele şi a câştigat [Blocul Partidelor Democrate]…

Dumneavoastră, liberalii, aveaţi speranţe atunci?

Toată ţara era sigură că se vor câştiga alegerile! Cine spune altfel acum sau nu-şi aduce bine aminte sau mistifică! Adevărul este că toată lumea, de la cele mai luminate minţi şi până la noi, credeam [în victorie], pentru că nu cunoşteam încă metodele K.G.B.-iste, pentru că nu aveam experienţa ticăloşiei comuniste! Comunismul era încă o abstracţiune pentru noi, ştiam că este ceva rău, aşa cum ştim ca oameni sănătoşi că rău este cancerul sau că rea este SIDA, dar n-o simţim pe pielea noastră, nu ştiam exact cât de tare doare cancerul!”

[Interviu de Silvia Iliescu, 2001]