O nouă întâlnire între Trump şi Putin la Osaka

Astăzi, la summitul G 20 din Osaka va avea loc o nouă întâlnire între preşedintele Statelor Unite Donald Trump şi omologul său rus, Vladimir Putin. Cei doi politicieni vor discuta, printre altele, despre zonele de conflict din lume: Siria, Iran, Ucraina, precum şi despre adoptarea unor acorduri internaţionale privind limitarea arsenalului. Analiştii nu se aşteaptă la progrese semnificative de la această întâlnire, programată să dureze o oră.

„Rezultatul ultimelor întâlniri între Trump şi Putin, a fost ca disputele de politică internă din Statele Unite să devină mai tăioase iar relaţiile bilaterale dintre SUA şi Rusia s-au înrăutăţit. Summiturile nu au adus nimic bun, iar Statele Unite se comportă în mod constant fără pic de respect față de Rusia. Cine crede că se poate încheia un acord cu Trump, crede într-un mit. Preşedintele lucrează într-un mediu foarte dur şi acest lucru exclude posibilitatea unor înţelegeri” – a declarat pentru Washington Post analistul politic rus Fyodor Lukyanov, preşedintele Consiliului de Politică Externă şi de Apărare din Rusia. Acesta a afirmat că singurul „summit adevărat” a fost cel de anul trecut de la Helsinki, când Trump, contrazicând toate serviciile secrete ale ţării sale, a declarat că dă crezare afirmațiilor lui Putin, cum că Moscova nu a intervenit în alegerile prezidenţiale din Statele Unite din anul 2016. Această afirmaţie nu a fost bine primită nici măcar de republicani, iar democraţii l-au acuzat de trădare pe liderul de la Casa Albă.

Înainte de summitul din Osaka s-a prefigurat un scandal similar. Cu câteva zile în urmă Donald Trump a afirmat că firmele tehnologice, cum sunt Google sau Facebook au intervenit mult mai serios în politică decât „acei câţiva bloggeri ruşi, care au postat comentarii atât în favoarea candidatului democrat Hillary Clinton, cât şi pentru Trump care a candidat în culori republicane” – scrie Politico. Această declaraţie contravine flagrant concluziilor formulate în Raportul Mueller.

Obţinerea unui acord este îngreunată de faptul că politica faţă de Rusia a Statelor Unite este destul de confuză. În timp ce Trump a afirmat de repetate de ori că îl respectă pe Putin şi că cele două puteri ar putea să coopereze foarte bine, dacă ar exista voinţă politică în acest sens, alţi membrii ai administraţiei, legiuitorii şi majoritatea funcţionarilor din ministere folosesc un ton mult mai dur în legătură cu Moscova. Reamintim în acest sens că recent candidatul propus de Donald Trump pentru funcţia de ambasador al SUA în România, Adrian Zuckerman a declarat în faţa Senatului american că agresivitatea Rusiei reprezintă un pericol pentru stabilitate şi democraţie în regiune.

Summitul de azi are loc într-un moment când relaţiile dintre cele două ţări s-au înrăutăţit vizibil. Moscova şi Washingtonul au viziuni diferite asupra crizelor din Siria, Iran şi Ucraina. Rusia acuză  Statele Unite şi aliaţii săi din NATO, că doresc să încercuiească Rusia, ceea ce reprezintă o ameninţare pentru securitatea ţării cu o populaţie de 145 milioane de oameni. O altă acuzaţie a Rusiei la adresa SUA este că vrea să-i oblige pe europeni să cumpere gaze de şist din America de Nord, eliminând astfel Rusia de pe piaţa energetică europeană. Din acest motiv Rusia – care în domeniul armelor convenţionale – nu poate concura cu NATO – a început în ritm alert modernizarea arsenalului nuclear. Aceasta încearcă să integreze în sistemul său de apărare aparate militare cum sunt rachetele hipersonice şi submarine care nu pot fi detectate de radare, în speranţa că astfel vor reuşi să descurajeze Statele Unite să acţioneze mai dur în zonele amintite.

În schimb, Statele Unite care apelează la sancţiuni economice împotriva Rusiei, constată că Moscova încalcă acordurile încheiate privind limitarea armamentului, motiv pentru care Washingtonul a anunţat de exemplu că se va retrage din Tratatul privind rachetele cu rază medie (INS). Teoretic, Tratatul mai poate fi salvat încă, pentru că NATO a somat Rusia să demonteze acele rachete prin care încalcă convenţia, însă este puţin probabil că Moscova se va conforma. În anul 2021 Tratatul Start privind limitarea arsenalului nuclear încheiat în 2012 va expira şi cele două state încă nu au început negocierile privind reînnoirea acestuia.

„Toate aceste probleme ar fi dificil de rezolvat şi în condiţiile în care am trăi vremuri bune. Acum în schimb, când Trump este incapabil să găsească consilierii de securitate potriviţi, nu se vor înregistra progrese în relaţiile bilaterale, chiar dacă preşedintele american spune că îl consideră pe Putin prietenul său. Din păcate şi echipa lui Trump se concentrează doar pe micşorarea prejudiciilor cauzate de aceste summituri, decât la reprezentarea intereselor naţionale în raport cu Rusia.” – scrie în analiza sa portalul Politico.

Székely Ervin

RADOR – 28 iunie