Revista presei internaţionale – 5 iulie 2019

O serie de incidente mai mult sau mai puţin grave readuc pe prima pagină a zirelor străine ţări precum Iranul sau Rusia, dar nici Europa, şi mai ales Uniunea Europeană, nu scapă atenţiei jurnalştilor.

Un incident semnalat în Gibraltar a readus Iranul pe prima pagină a ziarelor. Cotidianul de limbă engleză Gibraltar Chronicle informează că „autorităţile locale au reţinut un petrolier de mare tonaj încărcat cu petrol iranian destinat Siriei”. Acelaşi ziar precizează că „petrolierul a fost reţinut întrucât vasul încălca sancţiunile impuse Siriei de Uniunea Europeană, dar şi pe cele impuse de Statele Unite Iranului”. În ziarul spaniol La Razón, ministrul interimar de externe Josep Borrell a declarat că „guvernul spaniol examinează împrejurările în care a fost reţinut vasul, întrucât doreşte să vadă în ce măsură acest incident afectează suveranitatea Spaniei”. Ziarul britanic Daily Express precizează că, în ceea ce îl priveşte, „Ministerul britanic de Externe a salutat intervenţia fermă a autorităţilor din Gibraltar, subliniind şi el că vasul încălca sancţiunile impuse Siriei de Uniunea Europeană”. Pe de altă parte, ziarul iranian conservator Iran Daily afirmă că „nici orifialii iranieni şi nici cei sirieni nu au comentat în vreun fel incidentul”.

Deşi cu întârziere, o veste bună vine din Rusia. Pentru prima oară, deşi cu patru zile întârziere, preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut, joi, că submarinul, la bordul căruia a izbucnit recent un incediu, era unul nuclear”. Ziarul turc „Daily Sabah” subliniază însă că „oficiali ai Kremlinului au precizat că incendiul s-a soldat cu 14 morţi, dar au adăugat că detaliile despre incident reprezintă un ‘secret de stat'”. O publicaţie rusească, „Moscow Times”, observă că „lentoarea cu care oficialii ruşi au recunoscut incidentul de luni aduce aminte de accidentul de la centrala nucleară din Cernobîl, din 1986”, subliniid că „nici atunci autorităţile nu s-au grăbit să recunoască dezastrul”.

Dar la nivelul Uniunii Europene, preocupările sunt acum de altă natură. Portalul britanic de ştiri Euractiv estimează că „statele membre sunt cu ochii pe portofoliile Comisiei Europene” şi adaugă printre altele că, „deşi nu a spus-o niciodată deschis, Croaţia vizează portofoliul Corinei Creţu”. În cee ce îl priveşte, aflat la sfârşit de mandat, „preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a cerut viitoarei conduceri să ajungă la o înţelegere cu politicienii ecologişti din grupul parlamentar al Verzilor ca să asigure o majoritate progresistă în noul Parlament European”. În schimb, publicaţia portugheză Jornal Económico ne explică „cine este Charles Michel, noul preşedinte al Consiliului European”. Iată şi nişte prime lănuriri: „Provine din Belgia, o ţară obişnuită să nu aibă guvern şi unde cele mai mari confruntări se datorează naţionalismelor. O ‘şcoală’ bună pentru rolul pe care îl va deţine”. În schimb, „numele germanei Ursula von der Leyen, eventuala înlocuitoare a lui Jean-Claude Juncker la şefia Comisiei Europene, provoacă furie chiar la Berlin”, observă ziarul francez „Le Point”, care mai apoi se întreabă; „Oare până într-acolo încât să pună în pericol marea coaliţiedin fruntea Germaniei?” Ziarul german Die Zeit afirmă că „Partidul Social Democrat german se declară împotriva dnei Von der Leyen” şi, tot în Germania, revista Der Spiegel vorbeşte despre „Teatrul Leyen”. Germanul „Die Welt” estimează că „Ursula von der Leyen trebuie acum să bată la toate uşile”. Dar o publicaţie din Franţa, „Dernières Nouvelle d’Alasace”, exultă: „Până la urmă, Germania şi Franţa câşigă întotdeauna! Dacă a fost vreo lecţie de învăţat din toate astea, atunci asta e lecţia!”.

Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR