Revista presei internaţionale – 9 iulie 2019

Rezultatele alegerilor din Grecia, criza nuclearului iranian şi evoluţia relaţiilor dintre SUA şi Marea Britanie reţin atenţia presei internaţionale.
În Grecia, noul premier de dreapta, Kyriakos Mitsotakis, a depus luni jurământul, fiind omul de la care „grecii aşteaptă o minune”, după cum titrează Die Welt. La prima vedere, preşedintele formaţiunii conservatoare Noua Democraţie este un neobişnuit mesager al speranţei, mai ales având în vedere realităţile greceşti. Spre deosebire de carismaticul său predecesor Alexis Tsipras, apariţiile lui Mitsotakis sunt cumpătate şi caracterizate de o mare seriozitate, comentează cotidianul german, conchizând că succesul în alegeri s-a datorat tocmai faptului că „nu a oferit promisiuni deşarte cetăţenilor”. „Revenirea strălucitoare a dreptei în Grecia”, titrează la rândul său Le Figaro, remarcând victoria fără echivoc a Partidului Noua Democraţie, al cărei lider, Kyriakos Mitsotakis, devine primul șef de guvern de după criză într-o țară care luptă să se redreseze după cele trei cure de austeritate consecutive. Ziarul grec Kathimerini analizează componenţa noului guvern şi constată îndeplinirea angajamentului asumat de a aduce oameni noi în politică. Circa 40% din schema guvernamentală este ocupată de oameni care nu s-au mai ocupat de politica activă până acum şi care s-au arătat dispuşi să-şi abandoneze carierele de succes pentru a susţine efortul lui Mitsotakis de a începe un nou capitol în istoria ţării, detaliază ziarul elen. Financial Times atrage atenţia că noul premier are în faţă un drum lung până când va reuşi redresarea Greciei, însă Bloomberg vede deja unele semne încurajatoare. Indicele Bursei din Atena, care cândva avea cele mai proaste performanţe din Europa, a înregistrat în cursul anului 2019 o creştere de 46%, depăşind toţi ceilalţi indici la nivel mondial, notează prestigioasa agenţie economică.
Reacţiile internaţionale la anunţul autorităţilor iraniene privind intenţia de a depăşi limita de îmbogăţire a uraniului fixată prin Acordul internaţional din 2015 nu au întârziat să apară. „Europa este îngrijorată de reluarea proiectului de îmbogăţire a uraniului, în timp ce Washingtonul face apel la «prudenţă», ameninţând cu noi sancţiuni”, citim în Le Monde. Mai multe detalii oferă Le Point: „Decizia iraniană de a încălca treptat unele dintre angajamentele sale a determinat şi alte ţări occidentale semnatare ale acordului să-şi exprime nemulţumirea. Londra și Berlinul i-au cerut Teheranului să-şi revizuiască decizia, iar Parisul și-a exprimat „o mare îngrijorare”, solicitând Iranului să înceteze orice activitate „neconformă” cu acordul asupra nuclearului.
La Stampa reaminteşte că ministrul adjunct de externe, Abbas Araqchi, a acuzat Europa de faptul că nu și-a „respectat angajamentele”. Rohani le cere europenilor să urmeze exemplul Chinei, Turciei și, parțial, Indiei, care au contestat retragerea unilaterală a Statelor Unite din acest acord, subliniază publicaţia italiană.
Un incident diplomatic ameninţă relaţiile dintre SUA şi Marea Britanie. Din Washington Post aflăm că un e-mail transmis la Foreign Office de către ambasadorul britanic la Washington, în care preşedintele Trump era portretizat ca fiind „inept, imprevizibil şi incompetent”, a fost dezvăluit de presa londoneză. Există speculaţii în cercurile politice britanice potrivit cărora scurgerile de informaţii ar avea ca scop retragerea eurofilului ambasador Darroch şi înlocuirea sa cu o persoană mai apropiată de opiniile preşedintelui Trump. Surprinzător sau nu, Nigel Farage este de aceeaşi părere cu preşedintele american, remarcă Daily Express, precizând că liderul Partidului Brexit s-a numărat printre politicienii britanici care i-au cerut demisia reprezentantului Londrei la Washington. Întrebat de Justin Webb, gazda unei emisiuni de pe BBC Radio 4, dacă ar prelua funcţia de ambasador al Regatului Unit în SUA, Farage a răspuns că „persoana sa ar putea fi utilă în strângerea legăturilor dintre SUA şi Marea Britanie”. Editorialistul de la The Guardian atrage atenţia că scandalul de la Foreign Office denotă ceva mult mai grav: în prezent, guvernul britanic este haotic. De aceea, nu este de mirare că înalţii oficiali recurg la scurgeri de informaţii către presă, fie ea favorabilă opoziţiei laburiste sau Brexitului. Dacă Darroch dorea atât de mult să le transmită colegilor perlele sale de înţelepciune, atunci el ar fi trebuit să le ofere un prânz la clubul său – conchide, ironic, The Guardian.
Încheiem cu un articol apărut în cotidianul Die Presse, sub titlul: „Populaţia lumii creşte, dar statele balcanice se depopulează”. „Numărul locuitorilor pământului este în continuă creştere, în schimb în statele sud-est-europene există teama de dispariţie: până la sfârşitul acestui secol, naţiuni ca Bulgaria, Croaţia sau Bosnia şi Herţegovina se vor înjumătăţi. Explicaţia? În timp ce ţări ca Germania, Italia sau Rusia au reuşit să compenseze fenomenul în ultimul deceniu, emigrarea masivă din Europa de Sud-Est nu a făcut decât să accentueze reducerea numărului de locuitori şi îmbătrânirea populaţiei”, este concluzia la care ajunge publicaţia austriacă. (R. L., Agenţia de Presă RADOR)/rlambru/sdm2