MESAJUL ministrului apărării naționale, Gabriel Leș, cu prilejul Zilei Imnului Naţional al României

Ziua de 29 iulie are o semnificație aparte pentru românii de pretutindeni. În această zi, mai mult ca în oricare din an, vibrează în piepturile noastre versurile celui mai iubit cântec al națiunii, Imnul Național al României.  În Decembrie 1989, din piepturile românilor care s-au ridicat pentru demnitatea și libertatea poporului nostru a răsunat, la unison, „Deșteaptă-te, Române!”, un cântec care a devenit instantaneu un simbol al Revoluției ce a înlăturat dictatura comunistă.

 Vechiul cântec patriotic, compus de Anton Pann pe versurile poetului Andrei Mureșanu, a fost interpretat pentru prima dată în mod oficial la 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, fiind adoptat de revoluționarii români din Transilvania ca unul dintre marșurile mobilizatoare ale mișcării reformatoare pașoptiste.

În versurile marșului sunt evocate nume ilustre ale istoriei noastre naționale, acelea ale voievozilor de seamă care au reușit în timp să pună națiunea mai presus de orice: Ștefan cel Mare, Ioan Corvin sau Mihai Viteazul.

„Deșteaptă-te, române!”, prin puternicul mesaj patriotic pentru întărirea unității naționale, a luminat, ca un far călăuzitor, întortocheatele cărări ale zbuciumatei noastre istorii, ne-a animat în lupta împotriva tiraniei și în eforturile de a înfaptui idealurile de dreptate socială, independență și suveranitate.

Acest cântec a reușit să însuflețească elanul patriotic al soldaților români în timpul marilor bătălii purtate în secolele trecute. Nu putem uita jertfa miilor de soldați căzuți la datorie sub redutele otomane în timpul Războiului de Independență. Aceștia și-au dat viața pentru afirmarea unei națiuni libere și independente, care își câștiga, prin sângele vărsat de ostașii săi, locul în rândul țărilor suverane ale Europei.

În timpul Primului Război Mondial, militarii noștri au luptat cu vitejie pentru unitatea tuturor românilor, apărând cu eroism idealurile milenare ale unei întregi națiuni. La Mărăști, Mărășești sau Oituz, Armata României a luptat cu îndârjire, până la sacrificiul suprem, împotriva unora dintre cele mai puternice armate ale vremii, cea germană și cea austro-ungară. Sub deviza Pe aici nu se trece, ostașii români au reușit să mențină vie flacăra speranței pentru un popor care își văzuse țara sfârtecată, care cunoscuse ororile ocupației străine și care fusese decimat de război, de boli și lipsuri. La finalul conflictului, la 1 Decembrie 1918, s-au adunat la Alba Iulia peste 100.000 de români, veniți din toate colțurile țării, pentru a fi martorii celui mai important moment al istoriei noastre, înfăptuirea Marii Uniri. Atunci au răsunat din nou, la unison, acordurile cântecului patriotic Deșteaptă-te, române!

Impus, în epoca sa,  ca un îndemn la redeșteptarea conștiinței originii noastre române, la trezirea demnității naționale, a unității de neam și de limbă, peste toate despotismele sau împărțirile impuse de marile imperii, cântecul patriotic „Deșteaptă-te, române!” avea să-și reconfirme, după aproape un veac și jumătate, în Decembrie 1989, puterea și vocația de a uni energiile românilor.

În mod firesc, după 1990, acest cântec a fost adoptat drept imn național, iar ziua de 29 iulie a fost stabilită, prin lege, în anul 1998, drept Ziua imnului naţional al României.

Astăzi, el este intonat la cele mai importante evenimente oficiale ale statului român și în cadrul ceremoniilor militare desfășurate în țară ori în teatrele de operații, acolo unde militarii noștri își îndeplinesc misiunile cu devotament și dăruire, alături de aliații și partenerii noștri.

Simbolistica unei asemenea zile ne aduce aminte tuturor că avem toate motivele să fim mândri că facem parte din marea familie europeană și că, alături de aliații și partenerii din NATO și din Uniunea Europeană, reprezentăm o națiune cu un cuvânt puternic în lume, o țară respectată, demnă, liberă și suverană.     

       Fie ca gândurile profunde și sentimentele umaniste, care răzbat din versurile energice ale imnului nostru național, să rodească în sufletul fiecăruia dintre noi, oriunde ne-am afla, să întărească demnitatea și unitatea poporului nostru!

La mulţi ani!