RADOR (12 septembrie) – O nouă zi dominată de tensiuni politice în Marea Britanie, unde guvernul şi parlamentul îşi intensifică schimbul de replici şi caută noi modalităţi de a-şi impune punctul de vedere referitor la Brexit. Premierul Boris Johnson respinge apelurile de a reconvoca Parlamentul, pe care l-a suspendat temporar înaintea momentului Brexit, şi îşi reconfirmă intenţia de a scoate Marea Britanie din Uniunea Europeană pe 31 octombrie, cu sau fără acord. The Independent scrie că premierul Johnson „este supus unei presiuni crescânde pentru a redeschide parlamentul după ce presa a intrat în posesia unui document clasificat al guvernului, care arată dimensiunea fără egal a problemelor cu care naţiunea se poate confrunta în cazul unei ieşiri fără acord”. Potrivit documentului, care prevede scenarii sumbre în cazul unei ieşiri dezordonate, ar fi perturbate grav transporturile peste Canalul Mânecii, aprovizionarea cu alimente şi medicamente. În acelaşi timp, s-ar putea intensifica controalele vamale la frontiera cu Uniunea Europeană, ducând la formarea de cozi imense. Totodată, documentul atrage atenţia asupra posibilităţii apariţiei unor mişcări de stradă de amploare în Marea Britanie, pe fondul nemulțumirilor legate de efectele unui Brexit fără acord, mai arată The Independent.
Pe de altă parte, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, avertizează în privința unei ieşiri fără acord a Marii Britanii şi susţine că „Uniunea Europeană este în pericol să se trezească la graniţele sale cu un Regat Unit în stil Singapore”. Potrivit The Guardian, în cazul unei retrageri fără acord a Marii Britanii, „ne vom trezi la uşa noastră cu un competitor, chiar dacă noi dorim să păstrăm o strânsă cooperare economică, diplomatică şi în domeniul securităţii, precum şi nişte relaţii prieteneşti”, a arătat Angela Merkel. Cancelarul german a atras atenţia că în cazul „no deal”, „angajamentele Regatului Unit de a respecta standardele economice, sociale şi de mediu ale UE ar fi eliminate”.
Dincolo de Ocean, poziţia administraţiei Trump faţă de imigranţii sud-americani este consolidată de o decizie a Curţii Supreme din Statele Unite, care va permite autorităţilor americane să respingă o mare parte a cererilor de azil formulate la frontiera sudică. The New York Times scrie că în urma deciziei, administraţia va putea bloca cererile de azil provenite de la migranţii care au călătorit printr-o altă ţară în drumul lor către SUA şi nu li s-a refuzat în acea ţară dreptul la azil. „Noua lege răstoarnă vechile politici privind azilul, care permiteau oricui să caute Raiul, indiferent cum ar fi ajuns în Statele Unite. Decizia este o victorie majoră pentru administraţie, permiţându-i să îşi atingă unul dintre obiectivele centrale: să blocheze la frontiera sud-estică migraţia dinspre Honduras, Salvador, Guatemala şi alte ţări. Imigranţii mexicani, care nu trebuie să călătorească prin altă ţară pentru a ajunge în Statele Unite, nu sunt afectaţi de această politică”, comentează The New York Times.
Plecarea consilierului preşedintelui american pe probleme de securitate naţională, John Bolton, este comentată în continuare de presa internaţională. Publicaţia braziliană Folha scrie că între preşedintele Trump şi fostul său consilier diferea abordarea faţă de problemele externe vitale cu care se confruntă Statele Unite. „Lui Donald Trump nu îi plac războaie. El preferă conflictele în care armele sunt taxele comerciale”. În schimb, „John Bolton poate fi descris ca un șoim încăpăţânat, care vede în bombardamente și în unilateralism răspunsul la problemele diplomatice ale Statelor Unite”. „Nu erau de acord cu privire la Rusia, la NATO, la Coreea de Nord și, mai nou, la Afganistan. Chiar și convergența în privinţa Iranului a fost zdruncinată, întrucât Trump, într-unul din impulsurile sale narcisiste, a flirtat cu posibilitatea de a face istorie prin întâlnirea cu președintele țării persane”, comentează Folha.
În timp ce resursele şi energiile mondiale se consumă în mare parte pe conflicte militare, comerciale sau diplomatice, lumea pierde în fiecare an suprafeţe împădurite de dimensiunile Regatului Unit, relevă un studiu realizat de grupul de reflecţie Climate Focus şi publicat de The Guardian. Pierderile se înregistrează „în principal în pădurile tropicale, cu efecte cumplite asupra climei şi a speciilor de animale sălbatice. Rata pierderii zonelor forestiere a ajuns la 26 de milioane de hectare pe an şi a crescut rapid în ultimii cinci ani, în ciuda promisiunilor făcute de guverne în 2014, de a inversa tendinţa defrişărilor şi a replanta copaci”, scrie The Guardian.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
