Atacarea cu drone a unor instalaţii petroliere din Arabia Saudită realimentează îngrijorările legate de efectele economice şi politico-militare pe care le-ar putea avea asupra întregii lumi escaladarea tensiunilor într-o regiune atât de sensibilă precum cea a Orientului Mijlociu. „Preţul petrolului urcă vertiginos pe fondul temerilor izbucnirii unui război după ce un atac cu drone a distrus jumătate din producţia de ţiţei a Arabiei Saudite”, titrează The Independent. În timp ce Financial Times vorbeşte despre cea mai mare creştere de preţuri din anul 1990, când a avut loc invazia din Kuweit, Wall Street Journal adoptă un ton mai liniştitor şi observă că punerea în circulaţie a unor ample rezerve de petrol în lumea întreagă atenuează pentru moment aceste îngrijorări. Pe termen lung însă evoluţia rămâne necunoscută în condiţiile în care există riscul unor noi atacuri, dar şi al apariţiei unor probleme în alte ţări producătoare de petrol, aflate deja, în majoritatea lor, în situaţii de instabilitate, avertizează Business Insider.
Între timp, situaţia escaladează în regiune şi din punct de vedere al riscului unui conflict armat mai amplu, după cum observă New York Times. „Statele Unite se arată pregătite să riposteze la atacurile împotriva petrolului saudit” titrează Le Figaro, în timp ce The Guardian observă că este pentru prima dată când Trump sugerează un posibil răspuns militar american împotriva Iranului, pe care îl acuză indirect că s-ar afla în spatele acestor atacuri. Acelaşi cotidian britanic avertizează într-o amplă analiză că „ostilitatea lui Donald Trump față de Iran și sprijinul pentru Arabia Saudită au făcut dintr-o situație delicată una explozivă”, aducând Orientul Mijlociu pe marginea prăpastiei.
Pe plan european, preşedintele în funcţie al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi premierul britanic, Boris Johnson au încercat luni o apropiere a poziţiilor pe tema Brexitului, dar, după cum notează La Libre Belgique, „întâlnirea s-a soldat cu un eşec”. „Europenii au rămas deocamdată neclintiţi în faţa lăudăroşeniei lui Boris Johnson”, comentează ziarul belgian, detaliind că în timp ce Johnson anunţă „progrese uriaşe” şi se compară cu supereroul Hulk, gata să elibereze Marea Britanie de piedicile europene, blocul comunitar este în continuare nemulţumit că Londra nu a prezentat nici până acum o soluţie satisfăcătoare la problema sensibilă a frontierei irlandeze, deşi mai sunt şase săptămâni până la producerea Brexitului. În plus, după cum remarcă The Guardian, Johnson a ajuns să fie ridiculizat de premierul luxemburghez Xavier Bettel pentru că nu s-a prezentat la o conferinţă de presă din cauza unui grup de protestatari hotărâţi să-i întrerupă declaraţiile. Adresându-se pupitrului gol la care ar fi trebuit să se afle Boris Johnson, Xavier Bettel a ţinut să sublinieze că afirmaţiile premierului britanic cu privire la progrese în discuţiile pe tema Brexit sunt nefondate şi că pentru această criză se face vinovată Marea Britanie şi nu Uniunea Europeană, mai scrie The Guardian.
Situaţia nu este liniştită nici în interiorul blocului comunitar, unde, potrivit Euractiv, „s-a deschis sezonul de vânătoare”. În timp ce europarlamentarii se pregătesc pentru audierile de confirmare a celor 26 de comisari desemnați de Ursula von der Leyen pentru noua sa Comisie Europeană, „în culise, partidele politice pariază pe capetele cu cele mai mari șanse de a se rostogoli, dar concomitent se gândesc și la strategii alternative în caz că vreun protejat de-al lor va face cunoștință cu securea”, comentează Euractiv, explicând că „în fața plutonului de execuție se află patru candidați, care s-au trezit vulnerabili din diverse motive: László Trócsányi din Ungaria, Rovana Plumb din România, Sylvie Goulard din Franţa și Janusz Wojciechowski din Polonia, rămânând de văzut dacă acestora li se va alătura şi belgianul Didier Reynders”. Totuşi, Pascal Canfin, preşedintele comisiei de mediu din Parlamentul European, consideră că „nimeni nu are interesul să deschidă ostilitățile”, explicând că pentru grupurile politice chestiunea e relativ simplă: „Fie Parlamentul va ține neapărat să mitralieze tot” – vizând primele trei ori patru cele mai probabile ținte – fie va adopta o atitudine neutră pentru a evita tiruri încrucișate letale” astfel încât să nu provoace pierderi în toate taberele, mai scrie Euractiv. Între timp, continuă polemica asupra denumirii „protejarea modului european de viaţă”, aleasă pentru portofoliul care se va ocupa şi de politica migraţionistă. La doar o zi după declaraţiile lui Marine Le Pen cum că alegerea denumirii de „modul european de viaţă” pentru portofoliul pe care îl va deţine grecul Margaritis Schinas este o „victorie ideologică” a extremei drepte, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a simţit obligată să-şi explice opţiunea, susţinând că „nu le vom permite naţionaliştilor să revendice modul european de viaţă ca fiind al lor”. „Trebuie să fim mândri de modul nostru european de viaţă (…) şi trebuie să urmărim în continuu să-l protejăm şi să-l îmbunătăţim”, a susţinut van der Leyen într-un articol publicat în mai multe ziare europene, printre care La Repubblica, Die Welt şi Le Monde. Vorbind despre „adversari ai Europei care provin atât din interiorul, cât şi din exteriorul graniţelor noastre”, dornici „să submineze puţin câte puţin temeliile noastre şi să propage dezbinare între noi”, Ursula van der Leyen a amintit că UE „s-a fondat pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept şi drepturilor omului, inclusiv respectarea drepturilor persoanelor care aparţin diverselor minorităţi”.
Carolina Ciulu, RADOR
