Semnalele şi impactul schimbării climatice se „accelerează”, notează BBC News, detaliind că un raport publicat înaintea Summitului O Planetă, ce se va desfăşura luni, la New York, sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite, arată că ultimii cinci ani au fost cei mai fierbinţi din istorie, nivelul mărilor a crescut semnificativ, iar emisiile de dioxid de carbon au atins noi niveluri record. Omenirea este în război cu planeta, a avertizat secretarul general al ONU, Antonio Gutteres, cerând, potrivit Washington Post, ca la acest summit să vorbească doar liderii care au măsuri concrete şi pozitive de prezentat. „Summitul ONU pentru climă nu va salva lumea (dar ar putea-o ajuta)” titrează Politico. Observând că cele mai mici progrese în lupta împotriva schimbării climatice le au tocmai ţările mari poluatoare şi că summitul ar putea fi doar o întâlnire pentru simple discuţii, adică exact ce Antonio Gutteres nu doreşte, publicaţia europeană consideră totuşi că acest eveniment ar putea întări sentimentul de urgenţă climatică, subliniat şi de amplele proteste din timpul weekendului. „Nu există o a doua planetă” au strigat milioanele de oameni ieşiţi pe străzi în întreaga lume în cel mai mare protest ecologist din istorie, notează The Independent, detaliind că mişcarea inspirată de adolescenta activitistă Greta Thunberg a atras tineri din peste 150 de ţări care au organizat mai bine de 2.500 de proteste în întreaga lume pentru a le cere liderilor politici să ia măsuri pentru combaterea emisiilor de gaze cu efect de seră. Financial Times înregistrează deja o veste bună din sectorul economic: aproape 90 de companii multinaţionale au semnat pactul ONU pentru climă, propunându-şi să facă paşi hotărâţi spre un viitor cu cât mai puţin dioxid de carbon în atmosferă.
În Statele Unite, alegaţiile potrivit cărora preşedintele Donald Trump ar fi făcut presiuni asupra preşedintelui ucrainean pentru a demara investigaţii pe tema activităţilor de afaceri din Ucraina ale fiului principalului său contracandidat, Joe Biden, dinamitează cursa electorală pentru anul 2020, consideră New York Times. O astfel de presiune din partea lui Trump şi a avocatului său personal, Rudolph Giuliani, „arată un preşedinte aparent dornic să se folosească de puterea Statelor Unite pentru a murdări imaginea unui adversar politic, fiind convins că nimic nu-i poate sta în cale”, comentează Washington Post. USA Today scrie că duminică Trump a recunoscut în mod direct „că a adus vorba despre Joe Biden în convorbirea telefonică cu preşedintele Ucrainei”, dar a insistat că discuţia a fost una „absolut perfectă”. „Conversaţia pe care am avut-o a fost în mare măsură de felicitare, în mare parte despre corupţie – toată corupţia care se petrece – şi în mare măsură despre faptul că noi nu vrem ca oamenii noştri de felul vicepreşedintelui Biden şi fiului său să (contribuie) la corupţia deja existentă în Ucraina”, le-a spus Trump reporterilor americani. Între timp, apar voci chiar şi din rândul aliaţilor lui Trump care cer publicarea transcriptului conversaţiei în cauză pentru oprirea acuzaţiilor de încălcare a legii de către preşedintele american, notează Washington Examiner. Totodată mai multe publicaţii, precum Politico sau Newsweek, redau apeluri tot mai numeroase ale reprezentanţilor Partidului Democrat în favoarea procedurii de suspendare din funcţie a lui Donald Trump.
La nivel european, preşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker priveşte în urmă la momentele cheie ale mandatului său şi într-un interviu pentru El Pais îşi exprimă regretul că executivul european „a decis să nu intervină” în 2016, când Marea Britanie organiza referendumul asupra apartenenţei sale la UE, pentru a combate „campania de minciuni şi ştiri false” care a precedat acest referendum. „A fost o mare eroare”, iar „Brexitul este un moment tragic pentru Europa”, a subliniat Juncker. Totodată, pornind de la dorinţa separatistă a Cataloniei, Juncker s-a declarat categoric împotriva „unui naţionalism stupid, deoarece acesta nu duce nicăieri”. „Europa este un continent mic pe cale de a-şi pierde importanţa economică şi demografică. Prin urmare, nu este momentul pentru regrupări naţionaliste, ci mai degrabă pentru unirea populaţiilor”, este viziunea pe care Juncker o lasă moştenire la încheierea mandatului său în fruntea Comisiei Europene.
New York Times dedică un amplu articol problemei aderării ţării noastre la Spaţiul Schengen sub titlul „România insistă să fie tratată ca un membru cu toate drepturile al UE”. Articolul începe cu o serie de succese repurtate de România la nivel internaţional, precum preşedinţia reuşită a Consiliului Uniunii Europene sau alegerea unor oficiali români în funcţii importante la Bruxelles, dar subliniază că la 12 ani de la aderarea la UE, „mulţi din România şi Bulgaria au senzaţia că rămân sub observaţie, fiind consideraţi cetăţeni de clasa a doua”. Una din marile nemulţumiri o reprezintă neprimirea în Zona Schengen. „Ţara are frontiere lungi, dar a investit din greu în protecţia lor, iar românii tind a gândi că au la fel de mult dreptul de a face parte din spaţiul fără paşapoarte Schengen ca şi membri de felul Ungariei, care are probleme similare cu corupţia şi despre care se apreciază că încalcă mai grav statul de drept”, scrie New York Times adăugând că încă din anul 2011 Comisia Europeană a apreciat că România şi Bulgaria întrunesc toate condiţiile tehnice necesare. După o trecere în revistă a tensiunilor politice din ultimii ani, ziarul american îşi încheie articolul cu un comentariu optimist al analistei Bianca Toma. „Dacă ne uităm numai la politicieni, putem deveni pesimişti”, dar România „face progrese în a deveni o ţară aşa cum doreşte UE”, spune analistul român, remarcând că: „din partea societăţii civile, a tinerilor, a celor cu conexiuni în străinătate, se manifestă o rezistenţă, o implicare şi un angajament semnificativ pentru schimbarea aspectelor negative”.
Carolina Ciulu, RADOR
