Incertitudinile legate de Brexit, afacerea SUA-Ucraina şi impasul politic din Israel sunt principalele subiecte aflate în atenţia presei internaţionale.
Epopeea Brexitului continuă. În Marea Britanie, Curtea Supremă a declarat „nulă şi neavenită” suspendarea sesiunii parlamentare de către premier, reamintind că „puterile guvernului sunt limitate de suveranitatea Parlamentului”, aflăm din Le Monde. „Boris Johnson – dezavuat de judecătorii Curţii Supreme”, notează şi La Libre Belgique, care precizează că motivaţia judecătorilor a făcut referire la faptul că guvernul nu a explicat de ce are nevoie prim-ministrul de o suspendare de cinci săptămâni. Pentru The Guardian, decizia de a suspenda Parlamentul a fost o manevră a premierului pentru a pune botniţă opoziţiei şi a scoate Regatul Unit din Uniunea Europeană pe 31 octombrie, chiar şi fără acord de divorţ. Publicaţia britanică reaminteşte că premierul Johnson, aflat la New York pentru a participa la Adunarea Generală a ONU, a evitat să spună ce va face după verdict, dar a indicat că ar putea recurge la o nouă tentativă de a-i trimite acasă pe parlamentari. Pentru IRISH TIMES, hotărârea Curţii Supreme a Regatului Unit justifică atitudinea expectativă a Irlandei: „Dublinul şi aliaţii săi din UE înţeleg uriaşa incertitudine din parlamentul britanic în privinţa capacităţii lui Johnson de a pune în aplicare o ieşire fără acord sau de a obţine susţinerea parlamentului pentru un nou acord. În condiţiile în care în dimineaţa zilei de marţi se auzeau solicitări de demisie, nu este clar nici măcar că Johnson este cel care se va duce la summitul crucial al UE, peste trei săptămâni, avertizează publicaţia irlandeză. Tot despre Brexit scrie şi Le Figaro, care aminteşte că premierul britanic Boris Johnson le-a cerut europenilor „mai multă flexibilitate” în negocierile pentru Brexit, în cadrul unei întâlniri la New York cu președintele Consiliului European, Donald Tusk. Discuţiile nu au dus însă la niciun rezultat, a anunţat Tusk.
Presa din Statele Unite este preocupată de subtextul recentelor declaraţii privind relaţia SUA-Ucraina. New York Times publică un amplu editorial pe această temă, explicând geneza scandalului: preşedintele Trump a făcut presiuni asupra regimului de la Kiev pentru a lua măsuri care să-i afecteze un rival politic, fostul vicepreședinte Joe Biden, favorit în cursa democraților pentru candidatura la preşedinţie. Prin intermediul avocatului Rudolf Giuliani s-a cerut o anchetă de corupție concentrată pe perioada în care fiul vicepreşedintelui democrat, Hunter Biden, era membru în conducerea unei companii ucrainene de gaze. Problema, explică editorialistul de la New York Times, nu e că Trump a discutat cu omologul său ucrainean despre Biden și nici măcar că l-a acuzat pe Biden de corupție. Mai grav este faptul că vara aceasta, fără vreun avertisment, administrația Trump a înghețat temporar un ajutor militar de 250 de milioane de dolari destinat Ucrainei pentru a o ajuta să se apere de agresiunea rusească. Aparent, administraţia condiţionează ajutorul militar de solicitarea favorabilă a cererii de anchetare a celor doi Biden, conchide New York Times. „Aliații lui Trump din Ucraina sunt oligarhi corupți și marionete rusești” – este titlul articolului pe acelaşi subiect apărut în Washington Post. Editorialistul explică: „În lupta inegală dintre activiștii societății civile, alături de jurnaliști și parlamentari liberali, şi oligarhi – mulți dintre ei având legături cu Rusia sau cu crima organizată, Donald Trump s-a poziționat de partea celor din urmă”. În fine, Washington Times se apleacă asupra discursului ţinut de preşedintele american la Adunarea Generală a ONU de la New York: „Viitorul nu le aparţine globaliştilor. Viitorul le aparţine patrioţilor” – acesta a fost leitmotivul discursului sumbru şi lipsit de umor al liderului Statelor Unite, în care a condamnat „setea de sânge” a Iranului, a justificat războiul comercial pe care l-a declanşat împotriva Chinei şi s-a plasat trup şi suflet de partea suveranităţii naţionale. Trump i-a criticat pe activiştii „graniţelor deschise”, şi le-a cerut ţărilor europene să nu îi ofere Teheranului asistenţă financiară, după cum scrie Washington Times.
În Israel, naţionalistul laic Benny Gantz, câştigător al alegerilor legislative de duminică, a refuzat să propună un nume de premier la primele discuţii purtate cu preşedintele Reuven Rivlin – scrie Le Monde, care explică această decizie prin insistenţa cu care liderul formaţiunii Kahol Lavan pledează în favoarea unui guvern de uniune în care nu ar trebui să se regăsească actualul premier Netanyahu şi partidele ultraortodoxe şi arabe.
Sub titlul „Gantz capitulează fără luptă”, cotidianul Haaretz crede că refuzul de asumare a unui guvern de către câştigătorul de drept al alegerilor ascunde dorinţa ca Netanyahu să încerce primul să formeze executivul și apoi să eșueze în faţa Knessetului. „Manevra aduce a capitulare fără luptă, o recunoaștere a faptului că vechea tactică a dreptei de a văduvi de legitimitate partidele care reprezintă societatea arabă funcționează în continuare. Evident, rezultatul alegerilor nu-l ajută pe Gantz să formeze o coaliție și să-și îndeplinească promisiunea de a-l înlocui pe Netanyahu. Dar, conchide Haaretz, înmânându-i mandatul rivalului său Netanyahu, Benny Ganz a aruncat la gunoi speranțele și așteptările propriilor alegători.
(Ruxandra Lambru, Agenţia de Presă RADOR)
