Cu mai puţin de o lună înainte de data prevăzută pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, pe care premierul Boris Johnson a promis să o realizeze cu sau fără acord, executivul de la Londra anunţă că va trimite „foarte curând” noi propuneri la Bruxelles însă nu furnizează mai multe detalii legate de modul în care intenţionează să reglementeze problema frontierei irlandeze. Euronews scrie că premierul britanic ar urma să propună înfiinţarea unor centre vamale în apropierea frontierei dintre Irlanda de Nord şi republica Irlanda. Postul public de radio-televiziune din Irlanda, RTE, a anunţat că planul pe care intenţionează să îl prezinte Boris Johnson ar include crearea unor centre vamale la o anumită distanţă de frontieră, de ambele părţi ale acesteia. Bunurile care tranzitează frontiera ar urma să fie monitorizate în timp real cu ajutorul unor dispozitive de localizare instalate în camioane. „Irlanda este crucială pentru oricare dintre soluţii”, scrie Reuters şi comentează că „Uniunea Europeană nu îşi doreşte ca Irlanda de Nord să devină o ‘uşă din dos’ pentru piaţa comună însă menţinerea unei frontiere deschise este vitală pentru menţinerea Acordului din 1998 care a pus capăt violenţelor sectare în Irlanda de Nord, din cauza cărora şi-au pierdut viaţa peste 3600 de persoane”. Pe de altă parte, ministrul de Interne britanic, citat de Daily Mail, a declarat că susţine limitarea liberei circulaţii după Brexit şi introducerea unui sistem de imigraţie pe bază de puncte, după model australian.
De la frontierele irlandeze trecem la frontierele sud-estice ale Uniunii Europene, tot mai expuse riscului traversărilor ilegale ale refugiaţilor. Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați prezintă un bilanţ potrivit căruia peste 1.000 de refugiaţi şi-au pierdut viaţa în 2019 încercând să traverseze Mediterana. Este cel de al 6-lea an la rând în care „sumbra cifră” a fost atinsă, arată Daily Mail şi precizează că peste jumătate dintre decesele înregistrate în cursul acestui an s-au produs pe ruta Mediteranei centrale, spre Italia şi Malta. „Ruta vestică spre Spania a devenit mai populară după ce fostul ministru de interne italian, Matteo Salvini, a adoptat o poziţie dură împotriva migranţilor”, comentează Daily Mail. Începând de mâine, o delegaţie europeană se află în Grecia şi Turcia timp de două zile, pentru discuții privind criza refugiaţilor, notează Hürriyet. „Comisarul european pentru migraţie şi miniştrii de Interne din Franţa şi Germania vor avea o serie de contacte atât în Grecia cât şi în Turcia, ocazie cu care vor discuta despre acordul pe tema refugiaţilor la care au ajuns pe 18 martie 2016 Ankara şi Bruxelles-ul. Îngrijorările privind viitorul acordului au început să se înmulţească în ultima perioadă, mai ales în Germania”. „Uniunea Europeană, care pe de o parte încearcă să ajute Grecia să depăşească dificultăţile administrative cu care se confruntă în punerea în practică a acordului, depune eforturi pe de altă parte să menţină în viaţa acordul cu Turcia, a cărui importanţă este recunoscută de toată lumea”, mai arată Hürriyet. Situaţia este tot mai dificilă şi în Grecia, ONU solicitând Atenei să rezolve problema suprapopulării în taberele de refugiați. Publicaţia grecească Kathimerini scrie că Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi a solicitat Atenei să transfere de urgenţă pe continent mii de solicitanţi de azil din insulele supraaglomerate, în contextul în care numărul sosirilor de migranţi a atins cel mai înalt nivel din ultimii trei ani. Organizația internațională a descris situația refugiaţilor din insulele Lesbos, Samos și Kos drept „critică” și „precară”. Potrivit cifrelor ONU, în septembrie numărul sosirilor pe cale maritimă, în special din Afganistan și Siria, au fost de 10.258, cea mai mare cifră din 2016, mai precizează Kathimerini.
Într-un articol publicat sub titlul „Pionii de sacrificiu ai lui von der Leyen”, Financial Times se referă la problemele legate de numirea unora dintre noii comisari europeni şi subliniază că „Președinția Comisiei Europene a lui Ursula von der Leyen a demarat lamentabil chiar dinainte ca ea să-și ia postul în primire. Președinta germană aleasă a fost pusă într-o situație jenantă pe care niciun alt șef al Comisiei de dinaintea ei n-a mai fost nevoit s-o îndure: doi comisari propuși, din Ungaria și România, au fost considerați nepotriviți pentru funcție și au fost descalificați de europarlamentari”. „România și Ungaria s-ar putea dovedi foarte bine a fi pionii de sacrificiu perfecți ai președintei alese. Pentru a-și încununa lovitura machiavelică de geniu, dna von der Leyen speră acum probabil că apetitul pentru scalpuri al europarlamentarilor va fi fost saturat de perechea eșuată, chiar înainte de începerea audierilor reale”, comentează Financial Times.
Din actualitatea de peste ocean, presa internaţională reţine noi date legate de scandalul „Ukraingate”, în care preşedintelui Donald Trump i se reproşează că ar fi făcut presiuni asupra omologului de la Kiev pentru investigarea unor afaceri derulate în Ucraina de oponenţi ai liderului de la Casa Albă. Secretarul de Stat, Mike Pompeo, ar fi ascultat discuţia dintre preşedinţii american şi ucrainean din data de 25 iulie, scrie The Wall Street Journal. „Secretarul de Stat, Mike Pompeo, a fost unul dintre membrii administraţiei care au ascultat convorbirea telefonică dintre preşedintele Trump şi preşedintele ucrainean Zelenski, a afirmat un responsabil al Departamentului de Stat, dezvăluire care leagă şi mai mult Departamentul de Stat de ancheta derulată de Camera Reprezentanţilor în vederea destituirii” lui Donald Trump, arată publicaţia americană citată. Mike Pomepo ripostează, calificând ancheta drept o „încercare de a-i intimida” pe „distinşii profesionişti ai Departamentului de Stat”, arată France Presse.
China a sărbătorit 70 de ani de la instaurarea regimului comunist printr-o amplă paradă militară, marcată însă de noi proteste violente în Hong Kong, scrie The Guardian. „China a serbat 70 de ani de regim al Partidului Comunist şi ascensiunea sa la statutul de superputere mondială, cu o paradă militară care a prezentat tehnologia ţării şi cu promisiunea preşedintelui Xi Jinping că ‘nicio forţă nu poate zgudui statutul acestei măreţe naţiuni’. Preşedintele Xi a spus că guvernul este ataşat formulei politice care acordă metropolei o autonomie limitată sub titulatura „o ţară, două sisteme”. The Guardian comentează că „Aniversarea are loc într-un moment în care Beijingul se confruntă cu cele mai grave provocări” din 1989. „Războiul comercial cu SUA ameninţă atât economia americană cât şi cea chineză, se manifestă o nelinişte internaţională în creştere faţă de proiecţia agresivă a puterii dincolo de graniţele Chinei de către Xi iar problemele interne întrec încercările de unire a celor 1,4 miliarde de locuitori ai Chinei în jurul viziunii unui „Vis chinezesc” a preşedintelui. Pe lângă frământările din Hong Kong şi susţinerea în creştere pentru politicienii anti-Beijing din Taiwan – insula autoadministrată dar revendicată de China – există şi preocupări internaţionale tot mai mari privind încarcerarea a peste un milion de oameni în regiunea Xinjiang din vestul extrem al ţării”. „Protestele uriaşe şi violente din Hong Kong aruncă o umbră lungă asupra proiecţiei de unitate naţională şi putere atent regizată de Beijing”, mai scrie The Guardian./fmatei/abuzoian
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
