PORTRET: Sonja Henie, „prinţesa fiordurilor” – una dintre cele mai mari patinatoare din istorie

de Razvan Moceanu

Sâmbătă, 12 octombrie, se împlinesc 50 de ani de la moartea patinatoarei şi actriţei norvegiene Sonja Henie, una dintre cele mai bune sportive pe care le-a dat Norvegia de-a lungul timpului.

Sonja Henie s-a născut la 8 aprilie 1912, la Oslo, într-o familie înstărită, tatăl său, Wilhelm, fiind sportiv de performanță, campion mondial la ciclism pe velodrom în anul 1894 și participant la Campionatul European de patinaj viteză în anul 1896. Părintele său avea o afacere prosperă cu blănuri, pe care mai târziu a predat-o fiului său, Leif.

Mama sa, Selma, era alintata „Pavlova of the Ice” – regina baletului pe gheaţă – pe atunci Anna Pavlova, membră a Teatrului Mariinski din Sankt Petersburg, fiind cea mai cunoscută balerină din lume.

Wilhelm se va dedica în totalitate carierei sportive a Sonjei, încă din primii ani de viaţă ai copilei.

Ea a învăţat să schieze, apoi a demonstrat reale calităţi la înot și călărie. Avea să se dedice însă patinajului artistic, iar la doar 10 ani obţinea titlul național la senioare, în Norvegia.

(Photo by CORR / AFP)

Un an mai târziu îşi reprezenta ţara la prima sa Olimpiadă de Iarnă, desfăşurată la Chamonix, însă ea încheia competiția pe ultimul loc.

Venind dintr-o familie bogată, Sonja a avut la dispoziţie tot ce şi-ar fi putut dori pentru a deveni o mare campioană: patinoare private, instructori foarte buni, lecţii de balet. În aceste condiţii, succesul nu se va lăsa aşteptat.

În anul 1927, Sonja câştiga primul său titlu de campionă mondială la patinaj artistic, de aici începând o perioadă de dominare totală în această disciplină sportivă.

Va câştiga titlul de campioană mondială de 10 ori consecutiv, un record încă neegalat până în prezent.

Sonja Henie obţinea şi trei medalii de aur la trei ediţii consecutive ale Jocurilor Olimpice de Iarnă – St. Moritz (1928), Lake Placid (1932) și Garmisch-Partenkirchen (1936), dar şi alte 6 titluri de campioană europeană.

Sonja Henie, remarcabila adolescentă din Norvegia, „Steaua Nordului” aşa cum a fost ea supranumită, nu a prezentat doar programe atent coregrafiate, cu elemente care „curgeau“ unele din altele, în ton cu ritmul muzicii, patina, aşadar, cu totul diferit, dar, într-o perioadă în care patinatoarele evoluau în competiţii îmbrăcate ca pe stradă, cu fuste lungi, care limitau mişcările, şi cu patine de culoare neagră, ca băieţii, Sonja concura cu fuste scurte până la genunchi şi cu patine albe, o veritabilă „extravaganţă” pentru acele vremuri.

După ce şi-a încheiat cariera de sportiv amator, Sonja a plecat la Hollywood, unde a făcut numeroase filme, o pasiune a ei încă din copilărie. A jucat, în total, în 15 filme, fiind, în momentul de vârf al popularității sale, chiar înainte de Al Doilea Război Mondial, una dintre cele mai bine plătite actrițe de la Hollywood, lăsându-și amprentele în ciment și având o stea pe celebrul ”Walk of fame”.

(Photo by – / AFP)

Astfel, în anul 1936, Sonja semna un contract cu 20th Century Fox şi debuta în „One in a Million”, film în care dansează pe gheaţă şi care cunoaşte un succes filminant. Ea deveanea cea mai bună actriţă a filmelor anilor ‘30 – ‘40 în care patinajul artistic era un mod de prezentare. Sonja obţinea două premii la Golden Apple Awards, în anul 1944.

A străbătut America realizând numeroase spectacole pe gheaţă, iar revista „Time“ i-a dedicat un număr special şi o fotografie de copertă. Fosta sportivă apărea în numeroase campanii publicitare, au apărut păpuşile Sonja, creioanele Sonja, cărţile de colorat Sonja, iar Sonja Henie a devenit prima sportivă din istorie care a câştigat un milion de dolari.

În biografia ei există şi câteva „umbre”, mai ales privind apropierea ei de regimul nazist din Germania – după Olimpiada din anul 1936 având mai multe întâlniri cu Hitler, un mare fan al patinatoarei (iar fotografia ei alături de acesta a stârnit numeroase controverse în presa vremii) – , multe întrebări stârnind şi sprijinul pe care Goebbels, ministrul Propagandei Publice în timpul regimului nazist (1933 – 1945), i l-a acordat în distribuirea pe teritoriul Germaniei a primului ei film.

În anul 1941, Sonja Henie obţinea şi cetăţenia americană.

A fost casatorită de trei ori: cu actorul Daniel Topping (1940-1946), cu Winthrop Gardner (1949-1956) şi cu Niels Onstad (1956-1969) dar a trăit şi poveşti de dragoste savuroase, îndelung mediatizate, printre cuceririle sale aflându-se celebrii actori Tyrone Power şi Van Johnson.

În anii ’60, Sonja Henie este diagnosticată cu leucemie, ea fiind nevoită să suporte tratamente dificile, care nu au avut însă niciun efect.

Sonja Henie a trecut la Domnul la 12 octombrie 1969, la doar 57 de ani, chiar în timpul zborului cu avionul, care o transporta de la Paris la Oslo.

AFP PHOTO (Photo by STAFF / AFP)

În prezent, în vestul oraşului norvegian Hřvikodden, se află una dintre cele mai bune colecţii private de artă norvegiene, care a fost fondată în anul 1960 de către patinatoarea Sonja Henie şi soţul ei Niels Onstad. Cuplul a adunat opere ale lui Juan Miro, Pablo Picasso, precum şi tablouri impresioniste, abstracte şi expresioniste norvegiene. La parterul clădirii se află, de asemenea, şi o colecţie cu medaliile şi trofeele câştigate de faimoasa patinatoare de-a lungul carierei sale.