Istoriile unui grup, istoriile unei societăţi sunt alimentate de istorii individuale care, ca nişte şuvoaie tumultuoase de primăvară, se adună şi se despart pentru a se uni din nou. Curgerea lor este o privelişte interesantă. Observând-o, înţelegem mentalităţi, vedem fapte şi întâmplări, cunoaştem oamenii în trecerea lor prin această viaţă.
Vom prezenta în săptămânile care urmează câteva zeci de portrete păstrate în Arhiva de istorie orală Radio România, conturate în interviuri cu oameni care în secolul din urmă şi-au căutat, în mod conştient, destinul. Ei vor rămâne mai departe în memoria semenilor pentru tot ceea ce au realizat, dar şi pentru că şi-au încredinţat povestea unei arhive sonore care va dăinui. În serialul pe care li l-am dedicat le-am spus „nemuritori”, cu gândul la numele pe care Herodot îl dăduse, simbolic, celor 10 000 de arcaşi ai regelui persan Darius ce păreau că nu pier niciodată în luptă. Nepieritoare sunt şi chipurile lor pictate cu 2500 de ani în urmă pe zidurile palatului de la Susa, care ne privesc astăzi dintr-una din sălile Muzeului Luvru.
În prima săptămână, serialul „Nemuritorii” îl înfăţişează pe generalul Vasile Parizescu în câteva dintre faţetele personalităţii sale, ca pictor, colecţionar de artă, militar de carieră şi scriitor.