La Paris va avea loc summitul celor patru ţări – membre în aşa numita Formula Normandia – care are ca scop soluţionarea conflictului din estul Ucrainei, care durează deja de cinci ani. Formula Normandia, cu participarea cancelarului german şi a preşedinţilor Franţei, Ucrainei şi Rusiei a fost creată în luna iunie a anului 2014 cu scopul de a găsi o soluţie pentru criza din Ucraina. După câteva întâlniri şi adoptarea unor acorduri de încetare a focului, activitatea formulei a fost practic suspendată, din cauza faptului că Rusia nu a dorit să participe la negocieri, atât timp cât Ucraina nu acceptă un statut special pentru teritoriile din bazinul Doneţk şi Lugansk.
Acum, după o pauză de trei ani, se întrevede şansa reluării tratativelor. La data de 9 decembrie, la Paris, se vor aşeza la masă membrii Formulei Normandia, pentru a finaliza acordul semnat la 12 februarie 2015 la Minsk referitor la soluţionarea politică a crizei ucrainiene. Pregătirea acestui summit a început încă din vara acestui an, după victoria în alegeri a lui Volodimir Zelenski. Faptul că Moscova de această dată a reacţionat pozitiv la acest demers, înseamnă că Zelenski ar putea să aibă o poziţie mai flexibilă decât fostul preşedinte Petro Poroşenko, care a fost captiv poziţiei naţionaliştilor ucrainieni, şi a refuzat să discute despre orice formă de autonomie a teritorilor amintite. Drumul până la întâlnirea din Paris a fost însă unul dificil. Experţii, care au început negocierile privind conţinutul acordului, au propus aşa numita Soluţie Steinmeier. Aceasta a fost avansată de către fostul preşedinte german, Frank-Walter Steinmaier şi în esenţă propune Ucrainei autonomia regiunilor dominate de separatiştii ruşi, în schimbul integrităţii teritoriale a Ucrainei garantată de Rusia. Planul Steinmeier mai conţinea retragerea imediată din zonă a armatelor celor două părţi beligerante. La începutul lunii octombrie părea ca negocierile vor eşua, pentru că pe de o parte naţionaliştii ucrainieni, considerau inacceptabilă propunerea lui Steinmaier şi îl acuzau pe Zelenski de trădare şi capitulare în faţa intereselor ruseşti, pe de altă parte Moscova a condiţionat participarea la Formula Normandia de acceptarea soluţiei fostului preşedinte german. Conform planului Steinmeier, regiunile Doneţk şi Luganszk primesc statut special cu caracter temporar în ziua începerii alegerilor pe teritoriile respective, iar acest statut va deveni definitiv după ce Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare Europeană (OSCE) va declara că alegerile au fost corecte şi legale, iar rezultatele vor fi date publicităţii. Legea ucraineană care conţine această soluţie a fost adoptată sub presiunile europene în anul 2016, dar până în prezent nu a fost promulgată, deoarece administraţia Poroşenko a obiectat că planul nu conţine prevederi cu privire la controlul internaţional al graniţelor şi retragerii armatelor ruseşti din Ucraina. Volodimir Zelenski însă a reuşit să liniştească spiritele în Ucraina, după ce a dat asigurări că niciodată nu va trăda interesele patriei sale şi că nu a semnat nicio înţelegere separată cu Rusia. Acesta a adăugat că doar atunci se vor organiza alegeri în teritoriile dominate de separatişti, dacă din regiune se vor elimina complet conflictele armate şi graniţele Ucrainei vor fi controlate şi apărate.
Pregătirile summit-ului durează de câteva luni. Până acum ambele părţi au făcut câteva concesii spectaculoase. În septembrie a avut loc un schimb de prizonieri, săptămânile trecute în trei puncte a frontului a avut loc retragerea trupelor şi crearea unor linii de demarcaţie. Rusia, la data de 18 noiembrie a retrocedat Ucrainei vasele pe care le-a capturat anul trecut în strâmtoarea din Kerci. S-au înregistrat progrese şi în ceea ce priveşte tranzitarea gazului rusesc pe teritoriul Ucrainei. Despre această problemă cancelarul german, Angela Merkel a vorbit prin telefon cu preşedintele rus, Vladimir Putin, încă din luna august. Merkel a solicitat la acea vreme accelerarea negocierilor privind contractul de tranzit. Zilele acestea, Gazprom a propus firmei ucrainiene de distribuire de gaz Naftogaz prelungirea contractului de tranzit pentru încă un an. Gazprom însă a condiţionat prelungirea contractului de retragerea reciprocă a tuturor proceselor intentate de părţi una împotriva celeilalate la diferite tribunale şi arbitraje internaţionale, inclusiv plângerea Naftogaz la Comisia Europeană prin care solicită un control al activităţii Gazprom.
Dacă părţile vor reuşi să încheie un acord la Paris privind stabilirea de termene concrete pentru fiecare etapă a procesului de pace, atunci acest succes va fi în primul rând al preşedintelui francez, Emmanuel Macron, care a fost deosebit de activ în pregătirea summit-ului. În ceea ce priveşte şansele de a încheia un acord aşteptat de toată lumea, părerile experţilor sunt împărţite. Cei mai mulţi însă sunt de părere că părţile nu prea au de ales şi se vor înţelege. Volodimir Zelenski – mai ales după ieşirea la iveală a discuţiilor sale telefonice cu preşedintele american Donald Trump în cazul Biden – doreşte să-și stabilizeze poziţia în faţa liderilor europeni şi să respecte promisiunea făcută în campania electorală, cum că va pune capăt crizei din Ucraina de est şi va păstra integritatea teritorială a ţării. Pe de altă parte şi Rusia doreşte să pună capăt conflictului, pentru că sancţiunile economice ale UE şi ale Statelor Unite produc o gaură din ce în ce mai mare în bugetul ţării.
Székely Ervin, Rador
