06Concluziile summitului NATO de la Londra, demersurile referitoare la demararea procedurilor de suspendare a preşedintelui american dar şi amplele proteste de la Paris faţă de reforma pensiilor se află printre subiectele predilecte ale presei internaţionale. O concluzie aproape generală a presei în urma summitului liderilor NATO este că reuniunea s-a concentrat mai mult pe tensiunile interne ale Alianţei decât pe problemele cu care trebuie să se confrunte NATO pe plan mondial. „NATO şi-a afirmat cu greu unitatea”, opinează France24 arătând că în special „Tensiunile privind Turcia au marcat discuţiile”. „În ciuda dezacordurilor persistente, în special în jurul Turciei, membrii NATO au adoptat o declaraţie comună la finalul mai multor zile de discuţii, adesea tensionate, la Londra. Anterior o serie de înfruntări între Donald Trump, Emmanuel Macron şi Recep Tayyip Erdogan au agravat conflictele din Alianţă, slăbind-o în confruntarea cu creşterea puterii Rusiei şi Chinei”, comentează France24. Potrivit The Wall Street Journal, am asistat la un summit NATO „marcat de mai multe elemente disruptive” printre care interviul în care preşedintele francez vorbea despre „moartea cerebrală” a Alianţei, „subminat de întrebările legate de viitorul colaborării” şi „pătat de nefericitul incident al microfonului uitat deschis”, cu referire la înregistrarea în care liderii Franţei, Canadei, Marii Britanii şi Olandei păreau a-l ironiza pe preşedintele american.
Acasă în Statele Unite, pe Donald Trump îl aşteaptă o veste proastă, el urmând să fie pus sub acuzare de Camera Reprezentanţilor din Congresul american, în cadrul procedurii pentru demitere, informează The Washington Post. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, democrata Nancy Pelosi, a cerut redactarea articolelor pentru inculparea lui Donald Trump, după ce Comisia pentru Informaţii din Cameră a elaborat şi prezentat un raport care reţine faptul că „Preşedintele a recurs la acţiuni care să îi ofere beneficii pentru realegerea în funcţie, pentru afectarea perspectivelor electorale ale unui rival politic şi pentru influenţarea scrutinului prezidenţial în avantajul său”. The New York Times comentează că „Doamna Pelosi a transmis un semnal clar că are încredere că vor obţine voturile necesare pentru a-l demite pe Donald Trump, transformându-l în cel de al treilea preşedinte din istoria Americii care să fie demis de Congres. Procedurile, care au loc la mai puţin de un an înaintea alegerilor din 2020, au loc pe fondul unei profunde divizări partizane, Democraţii forţând demiterea pe fondul unei intense opoziţii Republicane”. Procedura de suspendare continuă cu un vot în Camera Reprezentanţilor, fiind nevoie de majoritatea simplă, precizează ziarul italian La Repubblica. La Cameră, decizia are şanse mari să fie adoptată însă la Senat are nevoie de votul a 67 dintre cei 100 de titulari, Democraţii deţinând însă doar 47 de mandate. În replică la decizia luată în Camera Reprezentanţilor, Donald Trump a avertizat că procedurile în curs riscă să instituie un precedent şi o chestiune de rutină la care legislativul poate recurge pentru a forţa viitori preşedinţi să demisioneze, arată France Presse.
În Franţa, o anunţată modificare a legii pensiilor scoate în stradă protestatari în zeci de oraşe şi duce la o grevă care blochează transporturile. Potrivit reprezentanţilor sindicali, citaţi de Le Soir, greva transportatorilor din Paris şi ai Căilor Ferate poate fi prelungită până luni, dacă guvernul nu renunţă la modificările legii pensiilor. Le Figaro notează că poliţia a fost nevoită să folosească gaze lacrimogene, fiind înregistrate ciocniri pe mai multe străzi ale Parisului, iar zeci de persoane au fost reţinute în urma violenţelor. Preşedintele Macron apără modificările care au stârnit nemulţumiri, arătând că „actualul sistem de pensii este prea costisitor şi complex, cu 42 de scheme diferite pentru profesii diferite”, notează Le Point. Guvernul susţine că nu va majora vârsta de pensionare, stabilită acum la 62 de ani, însă va oferi stimulente pentru a încuraja populaţia să lucreze mai mult. „Greva, al cărei sfârşit nu se întrevede, aminteşte de lupta dintre guvern şi sindicate din noiembrie-decembrie 1995, când ţara a fost paralizată timp de trei săptămâni”, punctează Euronews.
Şi la Hong Kong se anunţă la sfârşit de săptămână noi proteste pro democraţie, autorizate de această dată de autorităţi. Reuters comentează că după victoria zdrobitoare la alegerile locale din noiembrie a susţinătorilor mişcării democratice şi după abrogarea unei legi care permitea extrădarea mai facilă a locuitorilor din Hong Kong către China, tensiunile s-au mai disipat însă protestele ample din ultimele luni „au reprezentat cea mai mare provocare populară pentru preşedintele chinez Xi Jinping de când a ajuns la putere în 2012”./fmatei
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
