„Guvernul maghiar urmăreşte centralizarea instituţiilor culturale, în primul rând a teatrelor” – a declarat actorul şi regizorul Alföldi Róbert, fostul director al Teatrului Naţional din Budapesta – scrie portalul index.hu. Carismaticul artist – distins cu premiul „Jászai Mari” – crede că executivul condus de Orbán Viktor doreşte să creeze un sistem în care „cetăţenii cuminți care sprijină și ling regimul, aceia vor primi sprijin, iar ceilalți trebuie să dispară.”
Declaraţia tăioasă a lui Alföldi vine în contextul în care vicepremierul Semjén Zsolt a depus săptămâna trecută un proiect de lege potrivit căruia teatrele ar ajunge din subordinea autorităţilor locale sub conducerea directă a guvernului. În sensul proiectului de lege, directorii teatrelor ar urma să fie numiţi de Ministerul Resurselor Umane. Tot această instituţie ar aproba structura, bugetul şi remuneraţia actorilor. Semjén Zsolt a solicitat ca proiectul de lege să fie adoptat în regim de urgenţă, ceea ce ar însemna că miercuri parlamentul ar putea să dea votul final actului normativ, fără avizul comisiei pentru cultură al legislativului. Guvernul a motivat că intervenţia în organizarea instituţiilor culturale este necesară din cauza unui scandal recent în care regizorul Teatrului Katona József din Budapesta, Gothár Péter a fost acuzat că a molestat mai multe actriţe din instituţie. „Cazul Gothár nu poate să rămână fără urmări” – formuleză comunicatul guvernului transmis de MTI prin care executivul motivează necesitatea modificării legii, însă un document ajuns la cotidianul Népszava arată că strategia centralizării instituţiilor de cultură a fost elaborată cu mult înaintea declanşării scandalului Gothár. De altfel, imediat după ce au apărut primele informaţii de presă despre acuzaţiile aduse artistului distins cu premiul Kossuth, Gothár Péter a fost demis din funcţia de profesor la Institutul Teatral şi Cinematografic din Budapesta.
În afară de Alföldi Róbert, mai mulţi actori distinşi cu cea mai înaltă distincţie de stat din Ungaria – premiul Kossuth – printre care Pogány Judit, Bálint András, Pintér Béla au protestat împotriva deciziei guvernului. Aceştia au comparat măsura preconizată a executivului, cu politica culturală din epoca comunistă. Regizorul Schilling Árpád a iniţiat o petiţie împotriva legii, iar până acum zeci de actori, regizori şi oameni de cultură au semnat documentul. Actorii din zeci de teatre s-au fotografiat pe scenă protestând împotriva noii legi. Luni, la ora 18.00 (ora Ungariei) mai multe mii de persoane s-au adunat în piaţa Kossuth pentru a demonstra împotriva legii.
Jurnalistul Konok Péter este de părere că măsura preconizată a guvernului reprezintă răzbunarea premierului Orbán Viktor pentru pierderea alegerilor locale. După cum este cunoscut, la alegerile din 13 octombrie, partidul de guvernământ Fidesz a pierdut funcţia de primar general al Budapestei şi a suferit înfrângeri într-o serie de oraşe, reşedinţe de judeţ. Analiştii politici citaţi de portalul hvg.hu însă cred că centralizarea teatrelor face parte dintr-un plan mai amplu de monopolizare politică a vieţii culturale. Acest proces a început cu desfiinţarea ziarului cu cel mai mare tiraj din Ungaria, „Népszabadság”, şi preluarea ziarelor locale de către o firmă controlată de Mészáros Lőrinc (prietenul premierului Orbán Viktor şi cel mai bogat om din Ungaria). A continuat cu restructurarea academiei maghiare, iar acum a venit rândul teatrelor. Concomitent se desfăşoară centralizarea în domeniul învăţământului (desfiinţarea manualelor alternative, închiderea şcolilor Waldorf etc.). În opinia politologului Kéri László, Orbán Viktor urmăreşte să recreeze sistemul instituţiilor culturale existente în timpul lui Kádár János, când teatrele, editurile, presa funcţionau sub comanda unică a partidului comunist.
Despre intenţia guvernului privind centralizarea teatrelor scrie şi presa internaţională. „Guvernul naţionalist maghiar plănuieşte înăsprirea controlului asupra teatrelor, limitarea independenţei acestora şi sugrumarea libertăţii artistice” – scrie Reuters. „Guvernul maghiar înaintează un proiect de lege pentru a creşte subordonarea teatrelor” – informează Euronews.
Deocamdată este greu de apreciat dacă guvernul maghiar va ceda sau nu în urma protestelor interne şi externe. Până în prezent au fost două situații în care a cedat executivul, şi anume în anul 2015, când au vrut să întroducă o taxă pentru folosirea internetului şi anul trecut, când au vrut crearea unei instanţe administrative speciale pentru cauzele împotriva instituţiilor statului. Acest din urmă proiect a fost retras în contextul în care în cadrul Partidului Popular European (EPP) se discuta excluderea Fidesz din familia partidelor europene conservatoare. Pe de altă parte, nici în urma presiunilor interne şi externe Universitatea Central Europeană nu a putut să rămână la Budapesta (CEU). Despre acest caz am scris mai larg la vremea respectivă.
Székely Ervin, Rador
