Evoluţiile dramatice din Orientul Mijlociu declanşate de uciderea generalului iranian Qassem Soleimani în atacul cu drone lansat de Statele Unite vineri, la Bagdad, continuă să ocupe prima pagina a presei internaţionale. Cel puţin 56 de oameni au murit şi peste 200 au fost răniţi într-o busculadă produsă în mulţimea adunată în oraşul Kerman din Iran pentru a participa la funeraliile generalului Soleimani, anunţă Associated Press. Între timp, Parlamentul iranian a adoptat de urgenţă o lege care numeşte toate forţele militare americane drept organizaţii teroriste, informează Al Jazeera, în timp ce, potrivit New York Times, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Khamenei promite o „răzbunare directă şi pe măsură” împotriva Statelor Unite. Agenţia iraniană Fars vorbeşte chiar de 13 scenarii pe care Teheranul le ia în calcul ca răspuns împotriva Washingtonului. În replică, secretarul de stat american Mike Pompeo reafirmă că decizia Washingtonului de a-l ucide pe Soleimani a fost una „corectă”, înscriindu-se „perfect în strategia americană de a contracara ameninţarea şi activitatea malefică a Iranului” şi că Soleimani nu se afla nicidecum la Bagdad într-o misiune diplomatică, notează Washington Post. Tot Washington Post temperează temerile unei confruntări directe între Statele Unite şi Iran, subliniind că şi în condiţiile escaladării tensiunilor, un astfel de război este încă mai puţin probabil decât credem. De aceeaşi părere este şi cotidianul german Süddeutsche Zeitung: „Chiar dacă ameninţă SUA şi anunţă că părăseşte acordul nuclear, regimul de la Teheran nu doreşte sub nicio formă să devină ţinta unor atacuri americane. Fie şi numai pentru a supravieţui, ţara va evita o confruntare directă şi imediată”, scrie cotidianul german, care consideră că, pe de altă parte, Iranul va continua să se implice în acţiuni militare mascate în Irak, Yemen, Liban şi Siria, chiar şi fără Soleimani. Între timp însă, comunitatea internaţională ia măsuri de teama escaladării tensiunilor. „Germania îşi relochează în Iordania și Kuweit o parte din soldații săi aflați în Irak”, notează Reuters, iar publicaţia franceză L.Orientle Jour preia ştirea că şi România îşi transferă cei 14 soldaţi aflaţi în misiune în Irak la o altă bază a coaliţiei. În plus, o scrisoare trimisă din greşeală, dar dezminţită apoi spunea că şi Statele Unite îşi pregătesc retragerea din Irak, „o încurcătură care s-a adăugat la situaţia supratensionată”, notează ziarul belgian Le Vif.
Pe plan european, Franţa continuă să se confrunte cu un val masiv de greve şi proteste împotriva reformei pensiilor, în timp ce guvernul continuă să caute un canal de comunicare cu marile sindicate, remarcă Le Monde. Reforma ar urma să instituie un regim universal de pensionare pentru toţi lucrătorii, anulând cele 42 de regimuri speciale, explică Le Figaro, care observă însă că după câteva săptămâni în care revolta socială a crescut, guvernul a început să introducă multiple excepţii de la preconizatul regim universal.
În Spania, „noul guvern porneşte de la o bază mult prea instabilă”, constată Jornal Economico. Format din Partidul Socialist şi formaţiunea Unidas Podemos, noul guvern de stânga se bazează pe o coaliție care nu a funcționat în urmă cu doar câteva luni, însă a devenit ultima soluţie pentru evitarea unor noi alegeri anticipate, explică ziarul portughez, care avertizează că „legislatura care este pe cale să înceapă riscă să fie una dintre cele mai tulburi din ultimii ani de democrație spaniolă”.
În Bulgaria, „Statele Unite dau oficial startul combaterii corupţiei” titrează cotidianul sofiot Sega, relatând despre întâlnirea ministrului bulgar al justiţiei cu noul consilier juridic al Ambasadei SUA la Sofia, Jessica Kim, responsabilă pentru furnizarea de asistență pentru sistemul de justiție, edificarea capacității de luptă împotriva corupției publice, spălării de bani și a criminalităţii organizate. Cotidianul bulgar scrie că expertul anticorupţie Jessica Kim va supraveghea şi activitatea din România în aceste domenii şi că venirea ei la Sofia a fost anunţată de ambasadorul american în Bulgaria, care a declarat că intenţionează să lucreze „atât cu guvernul, cât și cu cetățenii pentru consolidarea statului de drept și combaterea corupției”.
„În România, lipsa autostrăzilor alimentează teorii ale conspiraţiei”, titrează Emerging Europe, care îşi începe articolul cu o constatare: „a te plânge de orele petrecute în trafic a devenit un ritual şi o parte obişnuită a Crăciunului și a Anului Nou românesc precum mâncatul sarmalelor, adică rulouri de carne cu varză, consumate în cantităţi infinite pe toată perioada sărbătorilor”, scrie revista britanică. „Eșecul guvernelor succesive (de toate culorile politice) de a construi o rețea de autostrăzi este de mult timp o nemulțumire pentru șoferii români, precum și pentru transportatori”, dar a fost şi prilej pentru „cei mai excentrici şi neconvenţionali comentatori români să sugereze că există o conspirație internațională”, comentează Emerging Europe, subliniind că România „are cea mai proastă infrastructură dintre toate statele Uniunii Europene, la aproape 13 ani de la aderarea la blocul comunitar”.
În final şi o veste bună din The Guardian: România a fost inclusă în destinaţiile de top ale turismului alternativ pentru anul 2020. „Ţara are şapte milioane de hectare de pădure, o parte importantă dintre acestea fiind pădure virgină străveche, adăpostind cea mai mare populaţie de urşi bruni, lupi şi lyncşi de pe continent” de aceea „Nu e nevoie să zburaţi până în Sudul Africii ca să participaţi la un safari, România este unul dintre cele mai bune locuri din Europa pentru a vedea mamifere mari în sălbăticie”, conchide The Guardian.
(Carolina Ciulu – RADOR)
