Camera superioară a parlamentului britanic a aprobat cu modificări Acordul Brexit

Camera Comunelor va rediscuta săptămâna aceasta documentul şi probabil că va elimina modificările.

Camera Lorzilor a aprobat marţi noapte proiectul de lege care stabileşte condiţiile în care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană (Brexit), însă legiuitorii au introdus în text câteva amendamente. Lucrările legislativului au fost transmise de mai multe televiziuni şi puteau fi urmărite şi pe site-ul publicaţiei The Guardian. Acordul a fost adoptat după două zile de dezbateri şi retrimis în Camera Comunelor, care în urmă cu 12 zile a aprobat documentul cu o majoritate comfortabilă (330-231). Astfel, în cursul acestei săptămâni Camera Comunelor va lua din nou în dezbatere proiectul de lege şi având în vedere că unele amendamente adoptate de Camera Lorzilor sunt contrare dorinţei guvernului condus de Boris Johnson, ne putem aştepta ca acestea să fie eliminate din text. Timpul însă îi presează pe deputaţi, deoarece vinerea viitoare expiră termenul prelungit al Brexit-ului şi până atunci acordul trebuie ratificat. Acest lucru probabil că se va întâmpla, având în vedere că în urma alegerilor anticipate din 12 decembrie Partidul Conservator – care până atunci a avut un guvern minoritar – a obţinut o victorie clară şi are o majoritate de 80 de mandate în camera inferioară a parlamentului britanic. Unul dintre principalele amendamente adoptate de Camera Lorzilor se referă la faptul că acei cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, care trăiesc în Marea Britanie şi doresc să rămână acolo şi după Brexit, în mod automat trebuie să primească dreptul de şedere în Regatul Unit şi despre acest fapt trebuie să primească a dovadă, care să existe şi în mod fizic. Potrivit reglementărilor actuale, cetăţenii europeni în cauză pot rămâne în Marea Britanie şi îşi pot păstra toate drepturile obţinute, dar trebuie să se adreseze ministerului de interne britanic pentru a primi un statut de rezident (settled status), practic o autorizaţie de şedere temporară. Termenul pentru a obţine acest statut este 30 iunie 2021. Potrivit ultimelor date ale ministerului de interne dintre cele peste trei milioane de cetăţeni din ţările UE care locuiesc în Regatul Unit, aproximativ 2,7 milioane au solicitat statutul de rezident şi pentru 2,5 milioane dintre ei autorităţile au şi soluţionat cererile. Practic fiecare solicitare a fost aprobată, doar pentru 6 persoane s-a refuzat acordarea acestui statut, pentru că fiecare dintre acestea comisese infracţiuni grave pe teritoriul Marii Britanii sau sunt recidivişti.

Secretarul de stat al ministerului de interne, responsabil cu Brexit, Brandon Lewis a declarat că guvernul nu susţine amendamentul adoptat în Camera Lorzilor, având în vedere că în prezent solicitanţii primesc în format digital dovada acordării statutului de rezident, care are avantajul că nu se poate pierde, fura sau falsifica. Dacă – aşa cum este cel mai probabil – modificările vor fi respinse în Camera Comunelor, atunci proiectul de lege se va întoarce în Camera Lorzilor până când legiuitorii vor găsi o variantă acceptată de ambele camere ale parlamentului.

Pentru a înţelege importanţa amendamentului în cauză, trebuie avută în vedere atitudinea guvernului Johnson faţă de Uniunea Europeană şi implicit faţă de cetăţenii europeni. Se pare că negocierile dure dintre Londra şi Bruxelles au marcat politica lui Boris Johnson, care consideră realizarea Brexit-ului un fel de victorie asupra Uniunii Europene. Ministrul de finanţe britanic Sajid Javid a declarat în zilele trecute că Regatul Unit nici în perioada de tranziţie, care durează până la sfârşitul anului, nu va respecta normele Uniunii Europene. Pe de o parte, este de înţeles logica acestei declaraţii, dacă ne gândim la faptul că guvernul britanic vrea să aibă mâna liberă înainte de începerea negocierilor cu privire la acordul de comerţ liber cu UE. Pe de altă parte însă, această declaraţie arată că executivul condus de Boris Johnson a ales politica confruntării faţă de partenerii din UE. O asemenea evoluţie mai devreme sau mai târziu va afecta şi pe cetăţenii ţărilor UE care trăiesc în Marea Britanie, dar şi pe cetăţenii britanici, care lucrează în ţări membre UE. De aceea amendamentul introdus în textul legii în Camera Lorzilor pe lângă faptul că a oferit o soluţie mai rapidă şi mai sigură pentru imigranţii din UE, ar contribui şi la instalarea unui climat de încredere între Londra şi Bruxelles înainte de negocieri dificile privind acordul de comerţ liber.

Nu în ultimul rând, o politică mai dură a guvernului Johnson va întări tendinţele separatiste  din Scoţia şi din Irlanda de Nord, unde un sondaj recent a arătat că 51% din populaţia ar dori reunificarea Irlandei în cadrul Uniunii Europene.

Székely Ervin, Rador