Revista presei internaţionale – 22 ianuarie 2020

Forumul Economic Mondial început astăzi la Davos, situația conflictului din Libia și evoluții îngrijorătoare legate de drepturile omului pe întreg mapamondul suscită interesul presei internaționale.
Marți s-au deschis la Davos lucrările Forumului Economic Mondial, care, pe lângă problema perspectivelor de creştere a comerţului internaţional şi a activităţii economice mondiale, se vor concentra în special pe chestiunea schimbării climei. Iar aceasta, scrie ziarul francez La Croix, pentru că la capitolul privind perspectivele pe zece ani toate cele cinci riscuri probabile sunt de mediu: fenomenele meteo extreme, eşecul atenuării schimbărilor climatice şi cel al strategiilor de adaptare la această nouă situaţie devenită ireversibilă, dezastrele şi distrugerile mediului provocate de activitatea umană, pierderile majore de biodiversitate şi prăbuşirea ecosistemelor şi catastrofele naturale majore precum cutremurele de pământ şi tsunami. Și pentru că „turbulenţele geopolitice ne propulsează spre o lume instabilă şi unilateral marcată de mari puteri rivale, într-un moment în care lumea politică şi a afacerilor trebuie să se înhame urgent la cooperare pentru a face faţă unor asemenea riscuri”, contextul nu este unul tocmai prielnic găsirii unor soluții, avertizează La Croix. Deși reticent la însăși teoria schimbării climei provocate de om, „Donald Trump zboară peste 6.000 de kilometri ca să se afle departe de Washington şi de procesul său din Senat”, apreciază BBC. De altfel el s-a folosit de prezenţa sa la Davos pentru a vorbi despre ocaziile de afaceri oferite de ţara sa și i-a criticat pe activiştii de mediu, numindu-i „profeţi ai dezastrului”, dar anunțând totuși că SUA se alătură inițiativei globale de reîmpădurire „One Trillion Trees”. Replica i-a fost dată de activista ecologistă suedeză Greta Thunberg: „Nu vă spunem să vă compensaţi emisiile prin plătirea altora să planteze copaci în locuri ca Africa, în timp ce păduri din Amazon sunt tăiate într-un ritm alarmant. Plantarea copacilor este bună, într-adevăr, dar nu este nici pe departe suficient faţă de ce este nevoie şi nu poate înlocui diminuarea reală şi refacerea naturii”, informează postul public de adio britanic. Cotidianul Wall Street Journal se poziționează sceptic față de actuala ediție a Forumului, considerând că liderii prezenți au de înfruntat o „nouă eră a populismului, naționalismului și protecționismului.” O lume tot mai fragmentată în blocuri rivale, cu lanțuri de aprovizionare ce încep să se decupleze, nu e un mediu favorabil guvernării globale și speranțelor și proiectelor de la Davos, și cu atât mai mult temei dominante de pe agendă: schimbarea climei. Ea poate fi gestionată prin acorduri internaționale și instituții globale, iar soluția „necesită un transfer masiv de putere de la guvernele naționale la instituțiile globale”, consideră publicația financiară americană, al cărei verdict este că: „acum când milionarii, miliardarii și Greta Thunberg se întrunesc la Davos pentru a dezbate viitorul lumii, ei se confruntă cu o criză de relevanță. Ce-ar fi dacă, în ciuda întregii lor competențe, experiențe, viziuni cosmopolite și, da, a bunăvoinței lor, ei nu sunt decât niște simpli pasageri așezați confortabil la clasa întâi într-un tren al cărui traseu nu-l cunosc și nici nu-l pot controla?”
Publicația braziliană Folha Online își dedică editorialul – „Sânge şi petrol” – războiului civil din Libia, vorbind despre un „eşec al conferinţei de pace” care a avut loc recent la Berlin. Un alt eșec este cel al Rusiei şi Turciei de a-l atrage pe puternicul lider rebel al ţării, mareşalul Khalifa Haftar, spre un proces de pace înnoit. „Kremlinul are privirile aţintite spre extinderea influenţei sale în regiune şi asupra petrolului libian. Ankara vede prilejul de a se afirma în estul Mediteranei şi de a relua proiecte energetice stagnante din epoca lui Gaddafi. Cea care nu avea multe de spus şi aşa a rămas este Europa, care primeşte aproape toată imigraţia ilegală care vine de pe coasta Libiei. După ce a susţinut cu bombe îndepărtarea dictatorului, Occidentul s-a spălat pe mâini. Acum ezită să şi le murdărească cu sânge şi petrol, lucru care nu-i deranjează prea tare pe ruşi şi pe turci”, scrie Folha. Opinie împărtășită, într-o formulare diferită de ziarul turc Milliyet: „multitudinea ţărilor şi a companiilor care se implică în criza din Libia este o problemă importantă. Aceste ţări par că şi-au mutat în Libia şi dezacordurile de politică generală, nu doar interesele economice. În timp ce Uniunea Europeană este confuză în legătură cu Libia, Rusia este hotărâtă să valorifice până la capăt noua oportunitate apărută în Mediterana.” Despre nehotărârea Europei relatează din Franța și Le Figaro, care consideră că „europenii sunt tentați să revină în jocul din Libia”, întrucât „repriza de lupte din apropiere de Tripoli s-ar putea traduce printr-un nou puseu de migrație către Europa”. Pe de altă parte, EUobserver informează că miniștrii de externe ai UE au decis să reia Operațiunea Sofia, o misiune navală menită inițial a stopa migrația ilegală în centrul Mediteranei, însă de data aceasta pentru a aplica embargoul ONU asupra armamentului pentru Libia.
Presa străină observă o tendință îngrijorătoare de încălcare a drepturilor omului în state răspândite pe întreg mapamondul. Pornind de la un raport publicat marți la Berlin de ONG-ul ESOHR, revista americană Newsweek acuză SUA că „acordă Arabiei Saudite acoperire pentru cele mai grave abuzuri în sfera drepturilor omului din ultimele decenii”. Sprijinul continuu acordat familiei regale saudite de SUA şi aliaţii lor occidentali oferă guvernului saudit acoperire pentru suprimarea şi uciderea disidenţilor în ţară şi în afara ei, cum a fost cazul jurnalistului Jamal Khashoggi. „Arabia Saudită este martora unei distrugeri, zdrobiri şi extirpări” a sferei sale politice, a justiţiei independente şi a presei libere, iar pe plan extern e implicată în războaiele din Yemen și Siria. The Guardian anunță în schimb că premierul israelian „Benjamin Netanyahu a făcut apel la impunerea de sancţiuni împotriva Curţii penale internaţionale (CPI) şi a oamenilor care lucrează pentru aceasta, la o lună după ce procurorul-şef al acesteia a anunţat că intenţionează să cerceteze presupusele crime de război israeliene”. Apelul lui Netanyahu survine la câteva luni după ce Washingtonul a folosit o tactică similară pentru a bloca o altă potenţială anchetă a CPI, privind conduita trupelor sale în Afganistan. CPI intenţionează să cerceteze incidentele din timpul războiului din Gaza din 2014 dintre Israel şi Hamas. Dosarul va fi de asemenea extins pentru a include presupusele cazuri în care soldaţi israelieni au ucis peste 200 de palestinieni, inclusiv mai mult de 40 de copii, în timpul demonstraţiilor de la frontiera din Gaza, în ultimii doi ani, informează cotidianul britanic. Ziarul israelian Haaretz vorbește în schimb despre o situație care persistă de decenii: „Muncă în regim de sclavie, împușcări în masă și camere de gazare: romii, genocidul uitat al celui de al doilea război mondial”. În comparație cu Holocaustul, uciderea în masă a jumătate de milion de romi și sinti ai Europei a rămas necunoscută și nerecunoscută, un genocid adesea trecut cu vederea sau minimalizat. Un principal motiv al acestui lucru, apreciază Haaretz, îl constituie „multiplele straturi de prejudecăți, discriminare și marginalizare” cu care s-au confruntat romii și după război, iar ostilitatea față de ei și stereotipurile negative persistă de atunci. Și în URSS și Europa de Est genocidul romilor a rămas în mare parte nerecunoscut, iar în perioada post-comunistă discriminarea lor chiar s-a agravat, iar condițiile de trai și accesul la servicii au intrat într-un declin sever. În fine, Liberation publică o luare de poziție a unui grup de militanți feminiști, LGBT și anti-rasiști care denunță textul unui proiect de lege pentru „lupta contra conținuturilor de ură pe internet” dezbătut acum de Adunarea Națională. Aceștia consideră că legea nu corespunde necesității reale de a se lupta contra urii și hărțuirii online, ci va deschide calea unei cenzuri extrajudiciare. Legea va obliga site-urile să elimine în maxim 24 de ore „manifestările ilicite” care le sunt semnalate, însă caracterul ilicit va fi stabilit chiar de site-urile respective, nu de justiție. Și cum non-conformarea se plătește cu amenzi grele și eliminarea de conținuturi legale nu se sancționează nicicum, iar platformele online oricum „practică deja masiv suprimarea sau limitarea unor conținuturi perfect legale, legea se poate întoarce chiar împotriva jurnaliștilor, militanților și cercetătorilor pe care pretinde că-i apără”, avertizează Liberation.

Andrei Suba, RADOR