Începând de sâmbătă se vor schimba raporturile de forţă în Parlamentul European (PE). În urma Brexit-ului deputaţii britanici vor părăsi forul legislativ. În acest fel, puterea stângii liberală va suferi o ușoară scădere, în schimb influenţa statelor din sudul Uniunii Europene va creşte. După Brexit numărul deputaţilor europeni va scădea de la 751 la 705. Vor pleca 73 de deputaţi britanici, iar în locul acestora vor sosi 27 din acele ţări, care au fost subreprezentate în actualul PE. Restul locurilor vor fi ocupate de deputaţi din ţări care vor adera ulterior la UE.
Din redistribuirea locurilor vor profita ţările membre mai mari: Franţa şi Spania pot trimite cu câte 5 deputaţi mai mult, Italia şi Olanda câte 3, iar Irlanda cu doi deputaţi mai mult. Câte un loc va primi Danemarca, Estonia, Finlanda, Croaţia, Polonia, Austria, Suedia, Slovacia şi România. În acest ultim caz, după calculele mele mandatul în plus revine candidatului PSD, Victor Negrescu. Modificările nu vor afecta ordinea de mărime a grupurilor parlamentare europene, doar modifică uşor raportul de forţă. În continuare Partidul Popular European (EPP) va avea cele mai multe mandate, acesta fiind urmat de socialişti, liberali şi verzi. Acestea vor rămâne cele patru mari grupuri parlamentare. După ele urmează grupurile radicale de dreapta, euroscepticii şi radicalii de stânga. Cei mai câştigaţi sunt cei din EPP, din care nu pleacă nici un deputat, dar sosesc cinci şi astfel numărul grupului parlamentar se va ridica la 187. Grupul socialiştilor europeni (S&D) pierde 6 mandate, astfel vor rămâne cu 148 de membri. Cea mai mare scădere o vor înregistra liberalii. Grupul ALDE va avea doar 97 de locuri în loc de 108, câte sunt în prezent. Şi Verzii vor rămâne mai puţini. Ei pierd 7 deputaţi, şi vor rămâne doar cu 67 de mandate. În schimb grupul euroscepticilor vor câştiga 3 voturi în plus, exact același număr cu care radicalii de stânga vor scădea. Numărul independenţilor se va reduce la jumătate, având în vedere că Partidul Brexit nu s-a afiliat la niciun grup parlamentar, de aceea ei erau consideraţi independenţi.
Pentru adoptarea celor mai importante acte normative şi hotărâri va fi suficient în continuare votul celor trei mari grupuri: EPP, S&D şi ALDE. Cu 432 de voturi, încă păstrează o majoritate confortabilă. În schimb, diminuarea forței relativă a stângii şi mai ales a liberalilor poate să consolideze poziţia de negociere a popularilor europeni, pe de altă parte poate să ofere o şansă verzilor, cei care până acum nu au fost cooptaţi în negocieri. Grupul radicalilor de dreapta va fi mai numeros, dar acest lucru nu va influenţa deciziile. În legislativul european tot forţele ponderate vor domina. Acest fapt are importanţă asupra distribuției bugetului multianual, unde se pot aştepta negocieri dure, având în vedere că UE nu mai poate să conteze pe aportul Marii Britanii, iar opt ţări, printre care şi Germania şi Franţa vor ca o condiţie a acordării fondurilor de coeziune pentru ţările membre să fie respectarea principiilor statului de drept. O asemenea decizie poate să fie o lovitură pentru guvernele populiste, Analiza portalului VoteWach arată că Brexit-ul va modifica raporturile de forţă şi dintr-o perspectivă geopolitică, având în vedere că majoritatea noilor membri vor sosi din sudul continentului. Prezenţa mai mare a deputaţilor francezi, italieni şi spanioli va avea efect şi asupra legislaţiei, având în vedere că politicienii din zona mediteraneană sunt de obicei în favoarea protecţionismului şi a intervenţiei statului în economie.
Székely Ervin – RADOR
