Revista presei internaţionale – 29 ianuarie

Mult-aşteptatul plan de pace pentru Orientul Mijlociu, prezentat marţi de preşedintele american Donald Trump în prezenţa premierului israelian Benjamin Netanyahu, generează reacţii ample în presa internaţională. Numit chiar de preşedintele american drept „Acordul secolului”, planul prevede un stat palestinian demilitarizat care să trăiască în pace alături de Israel, iar Israelul să-şi păstreze responsabilitatea pentru securitatea regiunii din vestul râului Iordan, scrie Jerusalem Post. La Libre Belgique observă că deşi a fost salutat de Israel ca fiind „istoric”, planul are puţine şanse de reuşită, fiind respins vehement de către palestinieni încă de dinainte de prezentarea lui. De altfel, „palestinienii au fost marii absenți ai planului de pace american”, după cum observă Les Echos, detaliind că organizațiile palestiniene acuză că nu a fost luată în considerare niciuna din revendicările lor şi cer comunității internaționale să boicoteze acest plan.
La nivel global îngrijorările legate de răspândirea coronovirusului continuă. Potrivit Reuters, China promite să anihileze virusul care a făcut deja peste 100 de victime, dar restul ţărilor sunt în stare de alertă încercând să-şi evacueze cetăţenii din zonele de risc. Cotidianul britanic Express vorbeşte despre 11 ţări afectate, iar, potrivit Washington Post, Statele Unite se oferă să trimită experţi în China pentru a combate epidemia. Pericolul coronavirusului are efecte şi în plan economic, afectând puternic preţul petrolului. Astfel, cursul ţiţeiului Brent a ajuns la cel mai scăzut nivel din octombrie până acum, din cauza riscurilor asupra economiei mondiale generate de măsurile luate pentru a opri epidemia.
Tot în plan economic, Bulgaria ar putea intra în luna aprilie în aşa-numita „cameră de așteptare a Zonei Euro”, consideră directoarea Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, exprimându-şi încrederea că aderarea Bulgariei la Uniunea Monetară în 2023 este „complet previzibilă”, notează Dnevnik. Aceeaşi publicaţie sofiotă observă un oarecare scepticism faţă de adoptarea monedei euro, scepticism care, în opinia ministrului de finanţe de la Sofia, este alimentat de partidele rusofile, ce „lucrează pentru schimbarea orientării geopolitice” a Bulgariei. Ministrul bulgar a subliniat însă că aderarea ţării la Zona Euro „este ireversibilă și plasează Bulgaria în cercul de luare a deciziilor”. Pentru România, în schimb, obiectivul adoptării euro în 2024 este „foarte ambiţios”, titrează Reuters, citându-l pe ministrul de finanţe Florin Câţu, care vorbeşte despre necesitatea corectării mai întâi a marilor dezechilibre economice. „România (…) și-a amânat de mai multe ori planurile de adoptare a euro, în timp ce se străduiește să îndeplinească țintele UE pentru economia și instituțiile sale, în vederea alinierii cu țările bogate”, comentează Reuters. Abia în 2024 România ar putea avea o economie pregătită pentru a se alătura mecanismului ratei de schimb ERM-2, care precede aderarea la Zona Euro, mai scrie agenţia britanică de ştiri.
La Auschwitz, peste 200 supravieţuitori „s-au adunat pentru a avertiza cu privire la ura care vine pe furiş”, notează The Times. „Mulţi dintre ei conştienţi că nu le-a mai rămas mult timp pentru a depune mărturie, au urcat pe podium şi şi-au îndemnat auditoriul să înveţe din experienţa răului de care este capabilă omenirea şi să ia măsuri pentru ca nimic de acest fel să nu se mai întâmple vreodată”, detaliază ziarul britanic. „Am dori ca următoarea generaţie să ştie prin ce am trecut noi”, a spus David Marks, de 91 de ani, care a pierdut 35 de rude ce au fost transportate la Auschwitz din satul lor din România. „Un dictator nu apare de pe o zi pe alta”, ci prin „paşi mici”, a mai spus David Marks, avertizând că „dacă nu suntem atenţi, într-o zi vă veţi trezi că este prea târziu”, mai scrie The Times.

(Carolina Ciulu)