”Transpuneri picturale” la Cercul Militar Național

Artista și poeta Mihaela Marilena Chițac expune în perioada 3 – 16 martie 2020 la Galeria Foaier a Cercului Militar Național. Expoziția de grafică și pictură ”Transpuneri picturale” reunește tablouri realizate în culori acrilice și tușuri colorate pe hârtie pastel, trimițând privitorul spre metafore asociate primăverii și gingășiei. Realizate cu minuție, tablourile artistei par a fi redutabile poeme traduse sensibil în culoare și linie.

Artist plastic, membru al Uniunii Artiștilor Plastici, filiala București, secția Pictură, Mihaela Marilena Chițac a avut expoziții de pictură personale în anii 2006, 2007, 2013, 2015, 2019, precum și numeroase participări la expoziții de grup și colective. După o viață închinată cărții, ca redactor de carte, artista este bine-cunoscută cititorilor, ca poetă, prin volumele de versuri: „Culoare prin cuvânt”, EDP, 2006; „Prin grădina Evei”, Ed. Lumina Tipo, 2013; „Farmecele Ellei”, Ed. Integral, 2016, „Poezia”, Ed. Lumina Tipo, 2015, ”În umbra pajurii”, Ed. eCreator, „Ceata lui Truli-Ruli”; „Școala lui Horhe: Alfabetul”; „Școala lui Horhe: Numerele”, Ed. Galaxia Copiilor, ALL, București, 2013, Aripioare… Zbârli-Zburli, Ed. Coresi, 2019.

  • Ce aduce nou această expoziție, Mihaela Chițac?
  • Propun o serie de peisaje afective, sensibile, adresate atât publicului feminin cât și celui masculin, în culori acrilice, cu un joc de tușuri colorate, cu inflexiuni și transparențe provocatoare ochiului care sper să fie pe gustul publicului în această lună de debut de primăvară, lună dedicată mai ales dragostei și femeii.
  • O expoziție cu multe teme: peisaj, natură, flori, motive simbolice…
  • Am abordat foarte multe subiecte pe care le-am transpus plastic, de aici și titlul expoziției, lucruri sensibile pentru mine: flori, copaci, forme sinuoase care m-au impresionat și pe care le-am redat vizual cu modulația liniei așa cum o simt.
  • De o parte tonuri de albastru, de alta, tonuri de roz cald…
  • Am ales special această culoare de acrilic roz, care de obicei se folosește în redarea carnală a chipului uman, eu am exploatat-o plastic în combinație cu tușurile de care vorbeam, cu liniile frânte și răsfrânte, cu volutele, cercurile și toată gama de forme grafice, care cheamă privitorul într-o relație de simbioză cu natura, cu viața.
  • Ești o poetă consacrată, în egală măsură. Ne vom întâlni și în librării în acest an?
  • Am în sertar o serie de cărți adresate copiilor, versuri pentru copii, foarte jucăușe, de altfel, ludicul mă caracterizează. Am fost și profesor-pedagog, la început, după absolvirea facultății, astfel că m-am integrat în universul copilăriei, ba, mai mult, am scris și manuale școlare în limba engleză, specializarea mea. Următoarele cărți vor fi adresate copiilor, este o datorie mai veche la care revin cu drag.

Autor: Mihaela Bîlbîie, Rador