Revista presei internaţionale, 12 martie 2020

Coronavirusul continuă să se afle pe prima pagină a ziarelor străine, iar mesajul cancelarului german Angela Merkel pare cel mai alarmant: „Germania ar putea fi afectată de coronavirus în proporţie de până la 70%”, a avertizat dna cancelar, citată fiind de cotidianul german Süddeutsche Zeitung. Este poate cea mai gravă declaraţie făcută până acum de vreun lider european, deşi gravitatea situaţiei este confirmată şi în alte ţări. Şi totuşi, acelaşi Süddeutsche Zeitung se întreabă: „Situaţia e chiar atât de gravă?”, după care răspunde: „Nu, nu chiar aşa”. Ziarul afirmă că „experţii cunosc acum multe lucruri despre virus, deşi nu totul”, dar, mai spun ei, „vom face ceea ce trebuie”.
Italia, ţara europeană cea mai afectată de coronavirus, trece şi ea la măsuri de criză: „Guvernul italian alocă 25 miliarde euro, venind astfel în ajutorul economiei”, titrează cotidianul italian La Repubblica. Dar într-un alt ziar italian, Il Messaggero, bilanţul de până acum este alarmant: „10.149 de cazuri, 631 de morţi şi încă 168 de persoane infestate”. Un alt ziar italian, La Repubblica, informează că, „potrivit declaraţiei şefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, 25 de miliarde de euro vor fi alocaţi pentru mediul de afaceri, pentru piaţa muncii şi pentru sistemul sanitar”. Despre acelaşi fond scrie şi ziarul belgian Le Soir, care precizează că Ursula von der Leyen, a subliniat că este vorba despre „un fond de investiţii ca ripostă în faţa coronavirusului”.
Uniunea Europeană, şi Europa la nivel general, se confruntă însă şi cu o altă eventuală criză: cea a migranţilor sau a refugiaţilor, în majoritate sirieni, pe care Turcia i-a lăsat să treacă în Grecia, şi deci, în Uniunea Europeană. Ziarul turc Hürriyet informează că, „pe data de 17 martie, la Istanbul, liderii turci vor discuta problema cu omologii lor din Franţa, Germania şi, eventual, Marea Britanie”. Deducem că discuţiile vor fi probabil încordate, întrucât, potrivit unei alte publicaţii turce, Sabah, „niciun punct al acordului, convenit cu Uniunea Europeană pe data de 18 martie 2016, nu a fost îndeplinit. Actualizarea uniunii vamale, începerea negocierilor, ridicarea obligativităţii vizelor şi transferul a 6 miliarde euro, în două tranşe de câte trei – nimic din toate astea nu s-a realizat”.
Iar dacă lumea este alarmată de evoluţia coronavirusului sau de valurile de reufigaţi, se pare că Rusia are alte preocupări. „Putin până în 2036, e posibil”, titrează francezul Le Point. Publicaţia informează că „deputata Valentina Tereşkova, cunoscută ca fiind prima feneie-cosmonaut din lume, a depus pe ascuns un amendament cu un text succint care îi permite preşedintelui Vladimir Putin, acum în vârstă de 67 de ani, să domnească până în 2036”. Presa americană se grăbeşte şi ea să consemneze evenimentul. „Demersul lui Putin vizând prelungirea guvernării sale este sprijinit de parlament”, titrează cotidianul The Wall Street Journal, iar USA Tosday observă că propunerea „a fost rapid aprobată de parlament”. Ziarul rus Moscow Times precizează că, potrivit amendamentului aprobat, „un preşedinte îşi va putea reînnoi mandatul indiferent de numărul mandatelor avute până la adoptarea prezentei legi”. Ce ar însemna asta? Ziarul moscovit Pravda scrie concis: „Deocamdată, Kremlinul preferă să nu răspundă întrebărilor vizând clarificarea noilor amendamente. De exemplu, atunci când a fost întrebat ce înseamnă ele mai exact, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a spus: „Cred că acest lucru va fi clarificat la timpul potrivit”.

Alexandru Danga