Cum știrile despre noul coronavirus tronează necontestate pe prima pagină a publicațiilor de pe mapamond, cu greu reușesc să se strecoare printre ele și alte subiecte, bunăoară procesele electorale în curs din state precum SUA și Israel.
Luni a fost ziua în care raportul s-a inversat pe plan global, informează BBC, contagierile din afara Chinei (87.000) depășindu-le pe cele din interiorul țării (80.860), iar bilanțul mondial se apropie rapid de 170.000 de cazuri. Epidemia a încetinit considerabil în China, cu doar 16 noi cazuri anunțate luni. Italia, pe de altă parte, are cel mai mare număr de infecții confirmate, după China, cu peste 20.000 de cazuri și peste 1.800 de morți. Conform agenției italiene de presă ANSA, țara a înregistrat duminică un număr record de decese, 369, și tot atâtea vindecări; numărul total al oamenilor infectați (inclusiv cei decedați și vindecați) era duminică seara de 27.747. Germania a decis să impună de săptămâna aceasta restricții drastice asupra circulației persoanelor și vieții publice, relatează revista Der Spiegel, după ce numai duminică s-au înregistrat peste 1.000 de noi cazuri de infectare, cu bilanțul total apropiindu-se de 5.000. Pe fondul epidemiei de Covid-19 a avut loc duminică în Franța primul tur al alegerilor locale, legat de care La Libre Belgique reține drept puncte-cheie „un absenteism record (53,5-56%) pe fondul epidemiei, incertitudine în turul doi și o puternică ascensiune a ecologiștilor”. La nivelul întregii UE, Comisia Europeană a propus luni „o interdicție temporară pentru 30 de zile privind toate călătoriile non-esențiale din țări terțe în UE”, scrie portalul european EUobserver. Măsura va trebui aprobată la conferința de marți a liderilor UE, și la ea vor fi invitate să adere și state non-membre, inclusiv Regatul Unit. Publicația italiană La Repubblica se declară șocată de un raport al statului britanic: „aproximativ 80% dintre rezidenții britanici infectați de o epidemie care va dura cel puțin până în primăvara lui 2021, 7,9 milioane spitalizați, cel puțin 318 mii de decese preconizate (estimarea optimistă)”. Însă guvernul Boris Johnson „consideră măsurile draconice din Italia contraproductive, dar mai ales nesustenabile pe termen lung”, drept pentru care ar intenționa să aplice restricții numai gradual și parțial, în funcție de evoluția situației. Cotidianul londonez The Guardian, deși se arată de acord cu „poziționarea Regatului la extrema non-isterică a spectrului”, susținută de experții medicali, e îngrijorat de ezitările și controversele din interiorul cabinetului, precum și de declarațiile politice hazardate care vin în conflict cu acea poziționare inițială, apreciind că „vorbitul ar trebui lăsat în seama experților” și că „ultimul lucru de care are nevoie [răspunsul la epidemie] e politica”.
În Europa de Est, cu toate că epidemia avansează deocamdată mai lent, guvernele par să fi înțeles că sunt necesare măsuri preventive serioase. Agenția de știri ungară MTI a anunțat luni închiderea frontierelor țării pentru călători, interzicerea adunărilor publice de orice fel și restricții impuse localurilor publice; Ungaria avea luni 32 de persoane infectate, 159 în carantină și un prim decedat. În Bulgaria, unde luni s-a ajuns la 43 de infectări, „președintele și premierul renunţă la controverse în perioada crizei coronavirusului”, titrează ziarul Dnevnik. De asemenea, premierul Boiko Borisov a decis mărirea cu 500 de euro a salariului cadrelor medicale care luptă direct cu epidemia. În Serbia, transmite agenția Tanjug, s-a decretat duminică seara starea de urgență, cu închiderea frontierelor și a instituțiilor de învățământ, iar pensionarii nu vor trebui să-și plătească facturile la utilități timp de trei luni. Totodată, cum statul a cumpărat cinci milioane de măști de protecție din China, președintele sârb Aleksandar Vučić a declarat că „o să știe să-i mulțumească” Uniunii Europene, care a luat decizia de a restricționa exporturile de materiale medicale, și că „singura țară care ne poate ajuta este China. Cred în prietenul și fratele Xi Jinping”, referindu-se și „la frații noștri chinezi”, citează Tanjug. Ucraina pare însă a fi mai bine aprovizionată, iar publicația Korrespondent observă că „în weekend, măștile medicale au devenit cea mai populară marfă de contrabandă, chiar mai populară decât țigările”, după depistarea la graniță a unor persoane care voiau să scoată ilegal din țară 135.000 de măști chirurgicale.
Ziarul turcesc Akșam consideră că „dezastrul cauzat de coronavirus e cea mai grea lovitură pentru Europa, după Brexit”. Europa e acum într-o „situație tragică” în calitate de nou centru al pandemiei și, drept urmare, „în acest moment se prăbușește conceptul «Europa sigură» și se înalță conceptul «Turcia sigură»” (doar șase infectări și nici un mort). „Nu se poate ignora rolul și contribuția «sistemului prezidențial» în această situație” – nu ratează ocazia de a sublinia Akșam. China critică la rândul ei atitudinea „laxă” a occidentalilor față de coronavirus și le rezervă o carantină deosebită, scrie La Libre Belgique. Călătorii străini vor fi de acum triați și vor trebui să stea 14 zile în carantină în camere de hotel pe care tot ei le vor plăti, în contextul în care acum numărul cazurilor „de import” îl depășește pe al celor locale. În prezent în China sunt mai puțin de 10.000 de bolnavi. Financial Times vorbește însă de o reformulare propagandistică a istoricului răspunsului guvernului chinez la epidemie, acum, când raportul global s-a inversat: „noua poveste a Chinei subliniază succesul Partidului Comunist în a lua măsuri draconice pentru a controla boala, în contrast cu răspunsul haotic din SUA și dintr-o mare parte a Europei”. O versiune „concepută deopotrivă pentru consumul intern și internațional. Dacă va prinde, efectele geopolitice ale coronavirusului vor persista. Credința că China e în ascensiune și Occidentul într-un declin implacabil va câștiga noi adepți. Iar argumentele în favoarea autoritarismului și împotriva democrației vor fi formulate tot mai îndrăzneț – atât în China cât și în Vest”, conchide Financial Times.
Tot în umbra pandemiei se desfășoară și procesul de formare a noului guvern israelian, motiv din care The Jerusalem Post pledează pentru un „larg guvern de uniune națională”, singurul capabil a lua măsuri eficiente împotriva problemelor de sănătate, economice, psihologice și, potențial, de securitate ce sunt de așteptat. Un asemenea cabinet „de urgență” e necesar, fie și doar pe termen scurt, chiar dacă va nemulțumi profund toate facțiunile politice. „Și nu-i nevoie să ne facem griji. Putem reveni oricând la lupte interne și campanii electorale odată ce criza va fi trecut”, asigură The Jerusalem Post. Din Franţa, Le Monde informează că „procesul pentru corupție al premierului israelian Benjamin Netanyahu, care urma să înceapă marți, a fost amânat cu două luni din cauza coronavirusului în conformitate cu instrucțiunile care limitează activitatea instanțelor doar la cazuri urgente”. Ziarul italian La Repubblica îl vede premier pe rivalul lui Netanyahu, Benny Gantz, dar consideră și el oportun tot un guvern de uniune națională: Gantz are sprijinul a 61 de deputați din cei 120 ai Knesset-ului, dar problema este că un guvern cu o majoritate de doar 61 voturi (arabii oferă sprijin politic din opoziție) ar fi mult mai slab, mai ales în fața crizei coronavirusului. Cotidianul israelian Haaretz sesizează însă un efect neașteptat al pandemiei, titrând: „Armistițiul coronavirusului – Tunurile amuțesc pe tot cuprinsul Orientului Mijlociu”. „Din Iran până în Libia, din Siria în Yemen și din Israel în Liban, Cisiordania și Gaza numărul incidentelor violente s-a diminuat dramatic.” Cu toate acestea, consideră Haaretz, regiunea pur și simplu „nu poate susține violența zero”.
În SUA a avut loc duminică prima dezbatere unu la unu între ultimii doi candidați democrați, Joe Biden și Bernie Sanders, rămași în cursa pentru Casa Albă, informează agenția Reuters, fără a uita să menționeze ultimul bilanț al epidemiei din SUA, 65 de morți și aproape 6.000 de bolnavi. The New York Times remarcă faptul că ambii candidați au „ridicat în slăvi săpunul și au vorbit despre dezinfectantul pentru mâini ca despre apă sfințită”. Apreciind că Biden e mai bine poziționat pentru a câștiga cursa și a lupta apoi cu Trump, cotidianul newyorkez observă că, deși s-au criticat destul de dur pe alocuri, ei au părut „cumva mai apropiați”, iar „americanilor nu le poți spune să unească rândurile la această răspântie înfricoșătoare dacă îi învrăjbești. Democrații par să priceapă asta. Numai de-ar fi priceput-o și președintele”. „Cine a câștigat dezbaterea Biden-Sanders”, întreabă Newsweek, însă răspunsul revistei americane e că a fost o dezbatere echilibrată, în care ambii candidați au evoluat bine. „Sanders a fost războinicul progresist care îndeamnă americanii să voteze un agent ambițios al schimbării”, iar „Biden a fost campionul pragmatismului de la Washington care crede în unitate și în revenirea la politica de dinainte de Trump”. În urma dezbaterii, revista de politică externă Foreign Policy atrage atenția că Biden „nu este un liberal sau un moderat”, cum e adesea etichetat în SUA, ci „un creștin-democrat”: „ideologia favoritului în cursa democrată are mai puțin de-a face cu Obama sau cu familia Clinton, cât cu un stil distinct de conservatorism european”. Și totuși, cine a câștigat dezbaterea? Opinia venerabilei reviste The Altantic este că a câștigat-o… candidatul democrat, oricare ar urma să fie el. Fiindcă „într-un moment de criză, atât Biden cât și Sanders s-au dovedit mai unificatori și mai puțin falși decât alternativa oferită de republicani. Amândoi sunt mai potriviți acestor vremuri decât actualul președinte”.
Andrei Suba, RADOR
