Sâmbătă, 21 martie, se împlinesc 16 ani de la moartea lui Paraschiv Oprea, pianist, violonist, acordeonist, dirijor, compozitor, acompaniator şi orchestrator, fost conducător al Orchestrei de Muzică Populară a Radiodifuziunii timp de mai bine de 20 de ani.
Paraschiv Oprea s-a născut la 14 februarie 1937, la Drăgăşani, într-o familie de muzicieni, tatăl său fiind un violonist vestit. El a crescut alături de doi fraţi şi o soră.
Încă de mic copil a trăit într-un univers muzical diversificat. Ia primele lecţii de pian în familie, cu fratele mai mare, însă cel mai mult îi plăcea să meargă la horă, unde cântau tarafuri remarcabile.. Despre această perioadă, artistul mărturisea, peste ani: „Nu am fost o familie înstărită, fiind patru fraţi la părinţi… Cu toate astea, ai mei au putut cumpăra un pian şi au reuşit să-i pună profesor fratelui meu mai mare. Neavând posibilitatea de a plăti profesor pentru doi copii, eu stăteam în camera cealaltă şi trăgeam cu urechea, iar după terminarea lecţiei, fratele meu îmi devenea dascăl. Dar cel mai mult îmi plăcea să merg la horă; cântau acolo nişte tarafuri extraordinare!…”
În perioada şcolii, după ore, a frecventat Casa de Cultură din localitatea natală, unde se aduseseră mai multe instrumente: pian, acordeon, câteva viori. Acolo a învăţat să cânte la acordeon. Maestrul remarca ulterior: „pot să spun că de la acel acordeon mi se trage toată viaţa, cu el am început să clădesc ceea ce astăzi se poate numi o carieră”
În anul 1953, a ajuns, în calitate de corepetitor, la ansamblul „Rapsodia Română”, care pe vremea aceea se numea ansamblul UGSR (Uniunea Generală a Sindicatelor din România), unde a fost impresionat de amploarea grupului – peste 300 de persoane, orchestră de muzică populară, de muzică uşoară, trupă de balet, orchestră simfonică.
Acolo a întâlnit artişti remarcabili – dirijorul Ionel Budişteanu, compozitorul Florin Comişel, maeştrii de balet Floria Capsali şi Mitiţă Dumitrescu ori dirijorul Sergiu Comissiona, unul din cei mai valoroşi artişti din întreaga lume.
A beneficiat de lecţii ale maestrului Florin Comişel, care i-a explicat meşteşugul orchestraţiei, apoi, într-o seară, când dirijorul Ionel Dinicu era bolnav, a primit misiunea de a dirija ansamblul. Cu toate emoţiile inerente, seara de concert a reprezentat reuşita vieţii sale, în condiţiile în care toţi artiştii erau foarte bine pregătiţi.
La 21 decembrie 1957, Paraschiv Oprea s-a căsătorit cu Adriana (născută la 26 decembrie 1937), fostă balerină la „Rapsodia Română”. În urma mariajului lor s-a născut Sorin Constantin Oprea, singurul lor fiu, devenitm mai târziu, comandant-pilot la TAROM.
În anul 1966, a preluat oficial bagheta ansamblului, alături de maestrul Ionel Budişteanu, „Rapsodia Română” devenind un fel de laborator de prelucrare a folclorului, a dansului popular. De atunci, Paraschiv Oprea se deplasa în diferite zone din ţară, în căutarea materialelor de folcloric autentic, pe care le prelucra şi le introducea în repertoriul „ Rapsodiei Române”.
Începând cu anii ’70, s-a aflat, sporadic, la conducerea Orchestrei de muzică populară a Radioteleviziunii – în paralel cu conducerea ansamblului ”Rapsodia Română” – , iar din anul 1984, în mod permanent, realizând nenumărate turnee peste hotare, în ţări precum Anglia, Australia, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Insulele Canare, Cehoslovacia, Danemarca, Egipt, Elveţia, Emiratele Arabe Unite, Franţa, Germania, Grecia, Israel, Italia, Iugoslavia, Japonia, Liban, Luxemburg, Maroc, Mexic, Norvegia, Olanda, SUA sau Suedia.
Paraschiv Oprea şi Orchestra de Muzică Populară Radio au colaborat cu sute interpreţi de valoare ai muzicii populare, precum Sofia Vicoveanca, Maria Ciobanu, Benone Sinulescu, Ion Dolănescu, Irina Loghin, Mioara Velicu, Veta Biriş, Tiberiu Ceia, Ioan Bocşa, Nicolae Furdui Iancu, dar şi cu instrumentişti de o valoare inegalabilă, precum violonistul Ion Drăgoi, trompetistul Constantin Gherghina sau taragotistul Luca Novac.
În anul 1984, când se afla în turneu în Japonia, tocmai după ce suferise un preinfarct, Oprea a scris prima sa romanţă, „Romanţa inimii mele”, versurile fiind scrise, apoi, de excelentul textier Eugen Rotaru, iar cu interpretarea realizată de tenorul Florin Georgescu, de la Opera Naţională din Bucureşti, a obţinut „Marele Premiu”, la secţiunea Creaţie, la Festivalul „Crizantema de Aur”.
Au urmat alte şi alte romanţe compuse, printre acestea aflându-se „Romanţa fiului rătăcitor”, „De-ar şti omul ce-l aşteaptă”, „Romanţa înstrăinării”, sau „Dor de satul meu”.
S-a aflat la pupitrul Orchestrei de Muzică Populară a Radioteleviziunii, la Festivalul „Crizantema de Aur” de la Târgovişte.
A fost membru al Uniunii Compozitorilor din România şi a înregistrat numeroase casete audio, discuri şi CD-uri cuprinzând muzică populară românească, instrumentală şi vocală.
În anul 1971, obţine primul premiu internaţional, la Dijon, în Franţa, unde este desemnat „Cel mai bun şef de orchestră”, distincţia fiind urmată de Colierul de Argint şi titlul de Laureat al Festivalului Internaţional de Folclor Dijon, cu Orchestra de Muzică Populară Radio.
A fost laureat al festivalurilor de folclor din Agrigento, Italia-Langollen, Anglia-Brunsum, Olanda, Grecia, Germania, Ţara Galilor şi Scoţia.
A primit „Discul de Aur”, din partea Casei de discuri ELECTRECORD şi a obţinut numeroase premii şi diplome de onoare din partea: Radiodifuziunii Române, posturilor de radio teritoriale ale radioului, Uniunii Compozitorilor, Fundaţiei „Ethnos”, Festivalului de romanţe „Crizantema de aur”, Festivalului „Maria Tănase”, „Doina Bucureştiului”, Fundaţiei „Mihail Jora” – Premiul Criticii Muzicale, Ministerului Culturii, Federaţiei Naţionale a Ansamblurilor Folclorice, Fundaţiei pentru Tineret a Municipiului Bucureşti şi Revistei VIP.
Nu în ultimul rând, în anul 2003, lui Paraschiv Oprea i-a fost conferit Ordinul Naţional „Meritul Cultural” în grad de Ofiţer.
Tot în anul 2003, cu puţin timp înainte de despărţirea de maestru, Editura Casa Radio a lansat ultimul album discografic publicat de Paraschiv Oprea intitulat „Paraschiv Oprea şi invitaţii săi” – „O piesă rară pentru iubitorii muzicii „de petrecere”. Artsitul a ales pentru acest CD 24 dintre înregistrările sale de excepţie, avându-i ca invitaţi pe unii dintre cei mai prestigioşi interpreţi ai genului.
A dirijat Orchestra de muzică populară Radio până la finalul vieţii.
Paraschiv Oprea a trecut la cele veşnice, într-o zi de duminică, la 21 martie 2004, la Bucureşti, la vârsta de 67 de ani.
Mărturie a excepţionalelor interpretări ale Orchestrei de Muzică Populară Radio, dirijată de maestrul Paraschiv Oprea, în concerte, festivaluri, concursuri, emisiuni de radio şi televiziune, au rămas înregistrările de o valoare inestimabilă aflate acum în fonoteca Radioului.
