Presa internațională continuă să publice analize legate de evoluția pandemiei de coronavirus. Apelurile pentru relansarea economiei se înmulțesc pretutindeni în Europa, citim în Les Echos, care constată faptul că ieșirea din izolare devine o revendicare din ce în ce mai presantă la nivel politic și social. Temerile populației, speculate de opoziția politică din fiecare stat membru, sunt legate de amploarea consecințelor economice ale stagnării induse de starea de urgență, în timp ce autoritățile se tem de un al doilea vârf al epidemiei. Le Soir atrage atenția că primele semne de agravare a epidemiei apar tocmai în mult-lăudata Germanie, exact în momentul în care a început relaxarea carantinei. Rata de infectare a luat din nou amploare, potrivit cifrelor publicate luni seară de Institutul Robert Koch, iar procentul letalității cazurilor de Covid-19 continuă să crească zi de zi, ajungând la 3,8%. Dacă această tendință de creștere se confirmă, ea ar putea complica eforturile autorităților de revenire treptată la normal, în vreme ce nerăbdarea opiniei publice crește. Le Soir amintește că Angela Merkel pledează pentru o linie de fermitate, dar unii politicieni aflați în opoziție o contrazic. Președintele Camerei Deputaților, Wolfgang Schäuble, afirma pentru cotidianul Tagesspiegel că „Nu trebuie să lăsăm deciziile doar pe seama epidemiologilor, trebuie să ținem cont și de implicațiile enorme economice, sociale, psihologice și de altă natură ale acestei izolări”, iar ”oprirea timp de doi ani la rând a economiei ar putea avea consecințe nefaste”.
Tot mai mulți germani își doresc acum o revenire la normalitate, subliniază și Der Spiegel, care constată însă că experții, în loc să le spună oamenilor să se relaxeze, trag semnalul de alarmă. În Germania se va răspândi un al doilea val, explică mai mulți epidemiologi de frunte, care sunt de acord că e o chestiune de „când”, nu de „dacă”, și dau exemplul a ceea ce s-a întâmplat acum un secol în cazul gripei spaniole. După un prim val, infecția letală s-a întors toamna în numeroase orașe, copleșindu-le cu acest al doilea atac. ”Acțiunile de astăzi vor stabili dacă țara va fi capabilă să-l țină sub control atunci când va apărea” – avertizează Der Spiegel.
O altă publicație europeană, Euronews, titrează: ”2020: anul dezastrului turismului mondial”, și explică: ”Din cauza crizei, industria vacanțelor va plăti un preț epocal: analiștii estimează pierderi între 35% și 70%, cu consecințe asupra ocupării forței de muncă din sector. Italia, aflată printre principalele destinații turistice din lume, va plăti una dintre cele mai mari facturi”. Estimând că în Italia va exista o redresare reală de-abia în primele luni ale anului 2021, asociațiile comerciale solicită guvernului măsuri mai curajoase, cum ar fi înființarea unui fond de criză pentru turism pentru a sprijini un sector care valorează 13% din PIB-ul național – se arată în analiza publicată de Euronews. Despre criza din turism scrie și publicația elenă Nea Kriti, arătând că țări precum Franța, Italia, Belgia, România și Polonia au declarat că au adoptat sau vor adopta măsuri pentru a permite acordarea unor vouchere pentru a proteja industria turismului de efectele devastatoare pe care pandemia de coronavirus le are asupra deplasărilor în scop turistic. Cu toate acestea, conform legislației UE, care este supravegheată de Comisia Europeană, clienții ar trebui să aibă dreptul să aleagă între restituirea banilor sau acceptarea unui voucher pentru un viitor pachet de vacanță. Acest subiect a devenit, astfel, un nou motiv de conflict între Comisie și țările europene din sudul și sud-estul Europei, conchide Nea Kriti.
Financial Times publică un editorial cu titlul: ”Problemele economice ale Rusiei îi vor reteza aripile lui Putin”, din care spicuim: ”Reputația de maestru tactician a lui Vladimir Putin a fost dintotdeauna exagerată, iar decizia de luna trecută de a declanșa un război al prețurilor petroliere cu Arabia Saudită a fost un dezastru în ceea ce privește momentul ales: la doar câteva zile după ce pandemia de coronavirus începuse să forțeze economiile din întreaga lume să se închidă, reducând cererea de țiței. Putin a admis recent că Rusia se confruntă cu o criză economică mai gravă decât recesiunea globală din 2009. Pentru Putin, reamintește Financial Times, aceste probleme survin într-un context deja dificil: anii de scădere a veniturilor populației, urmați de majorarea vârstei de pensionare i-au erodat ratingul, și au apărut tot mai multe ”focare” de opoziție, cu proteste virtuale organizate pe Internet, dar și cu manifestații de stradă.
Pentru Rusia, vești bune vin însă din Bulgaria, conform unei știri Mediapool: “În pofida crizei, proiectele importante pentru Bulgaria și Rusia evoluează bine. Balkan Stream se realizează conform planului. Intenționăm să îl finalizăm până la sfârșitul anului”, este de părere ministrul bulgar de externe, Ekaterina Zaharieva, într-o discuție telefonică cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Potrivit Mediapool, relațiile dintre cele două state evoluează bine în ultima perioadă, fapt confirmat și de progresele înregistrate în domeniul colaborării energetice.
Zilnic, presa internațională scrie și despre eforturile de găsire a unui tratament pentru bolnavii de Covid 19. ”Universitatea Oxford anunță că vaccinul împotriva Covid 19 va fi gata în septembrie”, aflăm din publicația italiană La Stampa, care detaliază: ”Oamenii de știință de la Oxford, care fac parte din echipa internațională ce încearcă să combată coronavirusul, anunţă că la începutul toamnei vor fi gata milioane de doze de vaccin, cu condiţia ca într-o lună să fie confirmată eficacitatea și siguranța substanței administrate la maimuțe. Este vorba de macaci, cu un sistem imunitar asemănător cu cel al oamenilor”, explică publicaţiei Times cercetătorul Vincent Munster, care va publica un studiu științific pe această temă.
Tot din La Stampa aflăm că în ultimele zile, miliardarul co-fondator al Microsoft, Bill Gates, s-a declarat disponibil să-şi asume o parte din costurile de producție ale vaccinului, precizând că a contactat deja autoritățile academice britanice și cele mai importante companii farmaceutice din lume. ”Niciunul dintre cei care realizează vaccinul nu se așteaptă să câștige de pe urma acestuia, va fi un bun comun” – a precizat filantropul american. (Agenția de presă RADOR)/rlambru/abuzoian/sdm2
