De la criza coronavirusului, la revoltele din Statele Unite şi disensiunile care vizează organizarea – sau nu – a unui summit G7 anul acesta, presa internaţională nu duce lipsă de teme de impact.
„Protestele au luat o turnură violentă în pofida restricţiilor de circulaţie”, titrează Wall Street Journal, cu menţiunea că „oraşele de pe tot cuprinsul SUA au continuat să fie zguduite de jafurile şi distrugerile care au urmat protestelor paşnice din timpul zilei, la o săptămână de la difuzarea imaginilor video cu arestarea lui George Floyd care arătau ceea ce medicii legişti califică acum drept omucidere”. În privinţa soluţiei invocate de liderul de la Casa Albă, de a desfăşura armata, Wall Street Journal este de părere că „în actualul moment, apariţia militarilor pe străzile americane este mai probabil să inflameze decât să calmeze” situaţia. Washington Post se alătură unui număr mare de ziare care critică şedinţa foto a preşedintelui american la biserica episcopală St John, precedată de folosirea de gaze lacrimogene pentru dispersarea protestatarilor paşnici aflaţi la faţa locului. „Preşedintele flutură o Biblie în faţa unei biserici, în aşteptarea unui mandat divin care nu vine”, remarcă New York Times. Omorârea lui George Floyd „a reliefat legăturile dintre nedreptatea rasială şi inechitatea economică”, conchide editorialul din Financial Times. Le Monde observă că preşedintele SUA a indicat strategia pe care o va urmări: „cea a reprimării unei mişcări din care nu a reţinut decât pagubele şi actele de vandalism, asimilate unui ‘terorism intern'”. Iar într-o luare de poziţie preluată de The Guardian, cunoscutul actor american George Clooney apreciază că „rasismul este pandemia” la care nici după 400 de ani America nu a găsit un vaccin.
Şi „pe măsură ce Statele Unite sunt acaparate de proteste”, oficialităţile şi presa de stat din China profită de moment pentru a ridica în slăvi sistemul autoritar de la Beijing şi a condamna ipocrizia americană – versiune care ignoră multe din propriile lor probleme”, observă New York Times. Una din aceste probleme este Hong Kongul, aminteşte The Guardian cu menţiunea că secretarul american de stat Mike Pompeo a spus că analizează posibilitatea unei autorizări a imigrării în SUA a locuitorilor din Hong Kong care „nu se mai simt la largul lor” în teritoriul autonom. La rândul ei, Uniunea Europeană „este ‘şocată’ de moartea lui George Floyd, rezultat al ‘folosirii excesive a forţei poliţieneşti ce trebuie condamnată'”, scrie La Libre Belgique, citându-l pe şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell. Şeful politicii externe europene a respins totodată ideea lansată de Casa Albă, de a invita din nou Rusia să participe la întrunirea G-7 de anul acesta, care ar urma să fie găzduită de SUA, informează Euractiv. „G-7 nu poate deveni G-8… înainte ca Rusia să-şi schimbe cursul”, a spus dl Borrell, subliniind că „între parteneri cu idei similare cooperarea este mai crucială ca oricând”, notează Euractiv, cu menţiunea că preşedintele american a propus amânarea summitului G-7 până în septembrie şi completarea listei invitaţilor cu Australia, Rusia, Coreea de Sud şi India. Din ziarul brazilian Folha aflăm că printre invitaţii la G-7 ar figura şi preşedintele Bolsonaro, aceasta fiind considerată „o victorie pentru guvernul” de la Brasilia. Totuşi, cotidianul brazilian observă că „nu este clar dacă Trump susţine o extindere de facto a grupului – care ar avea nevoie de sprijinul celorlalţi membri” şi că „guvernul american a dezvăluit că Trump ar dori să discute în perioada summitului despre situaţia Chinei, astăzi cel mai mare opozant al SUA pe scena globală”. Washington Post consideră că „Trump se foloseşte de Rusia ca de un scut în confruntarea cu liderii europeni privind viitorul G-7”, iar insistenţa preşedintelui de a-l invita pe liderul de la Kremlin „ar putea fi pastila de otravă care va asigura că evenimentul nu va avea loc anul acesta”.
În privinţa pandemiei, ziarele din Franţa aclamă „revenirea la o viaţă ‘aproape normală”, după cum scrie Le Monde, în timp ce în Marea Britanie, unde restricţiile se menţin, întrebarea la ordinea zilei este de ce este atât de mare numărul deceselor din rândul grupurilor etnice minoritare, potrivit The Telegraph. The Guardian relatează că înregistrările OMS arată că „organizaţia a întâmpinat dificultăţi în obţinerea de informaţii de la China în primele zile critice ale pandemiei de coronavirus”. Iar pe de altă parte, adaugă cotidianul londonez, „OMS a fost criticată pentru elogiile consistente aduse Chinei” chiar în aceste condiţii. Le Soir citează un studiu realizat în China, potrivit căruia „noul coronavirus nu ar proveni din piaţa din Wuhan” unde se comercializa carne proaspătă de animale exotice. Iar EUObserver publică avertismentul OMS, potrivit căruia „utilizarea excesivă de antibiotice pentru combaterea pandemiei de Covid-19 va creşte rezistenţa bacteriană şi va duce în final la un număr mai mare de decese în perioada crizei şi pe mai departe. Agenţia de sănătate a ONU s-a declarat preocupată că folosirea neadecvată a antibioticelor în timpul crizei coronavirusului va amplifica această tendinţă”, subliniază observatorul european.
„Protestele au luat o turnură violentă în pofida restricţiilor de circulaţie”, titrează Wall Street Journal, cu menţiunea că „oraşele de pe tot cuprinsul SUA au continuat să fie zguduite de jafurile şi distrugerile care au urmat protestelor paşnice din timpul zilei, la o săptămână de la difuzarea imaginilor video cu arestarea lui George Floyd care arătau ceea ce medicii legişti califică acum drept omucidere”. În privinţa soluţiei invocate de liderul de la Casa Albă, de a desfăşura armata, Wall Street Journal este de părere că „în actualul moment, apariţia militarilor pe străzile americane este mai probabil să inflameze decât să calmeze” situaţia. Washington Post se alătură unui număr mare de ziare care critică şedinţa foto a preşedintelui american la biserica episcopală St John, precedată de folosirea de gaze lacrimogene pentru dispersarea protestatarilor paşnici aflaţi la faţa locului. „Preşedintele flutură o Biblie în faţa unei biserici, în aşteptarea unui mandat divin care nu vine”, remarcă New York Times. Omorârea lui George Floyd „a reliefat legăturile dintre nedreptatea rasială şi inechitatea economică”, conchide editorialul din Financial Times. Le Monde observă că preşedintele SUA a indicat strategia pe care o va urmări: „cea a reprimării unei mişcări din care nu a reţinut decât pagubele şi actele de vandalism, asimilate unui ‘terorism intern'”. Iar într-o luare de poziţie preluată de The Guardian, cunoscutul actor american George Clooney apreciază că „rasismul este pandemia” la care nici după 400 de ani America nu a găsit un vaccin.
Şi „pe măsură ce Statele Unite sunt acaparate de proteste”, oficialităţile şi presa de stat din China profită de moment pentru a ridica în slăvi sistemul autoritar de la Beijing şi a condamna ipocrizia americană – versiune care ignoră multe din propriile lor probleme”, observă New York Times. Una din aceste probleme este Hong Kongul, aminteşte The Guardian cu menţiunea că secretarul american de stat Mike Pompeo a spus că analizează posibilitatea unei autorizări a imigrării în SUA a locuitorilor din Hong Kong care „nu se mai simt la largul lor” în teritoriul autonom. La rândul ei, Uniunea Europeană „este ‘şocată’ de moartea lui George Floyd, rezultat al ‘folosirii excesive a forţei poliţieneşti ce trebuie condamnată'”, scrie La Libre Belgique, citându-l pe şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell. Şeful politicii externe europene a respins totodată ideea lansată de Casa Albă, de a invita din nou Rusia să participe la întrunirea G-7 de anul acesta, care ar urma să fie găzduită de SUA, informează Euractiv. „G-7 nu poate deveni G-8… înainte ca Rusia să-şi schimbe cursul”, a spus dl Borrell, subliniind că „între parteneri cu idei similare cooperarea este mai crucială ca oricând”, notează Euractiv, cu menţiunea că preşedintele american a propus amânarea summitului G-7 până în septembrie şi completarea listei invitaţilor cu Australia, Rusia, Coreea de Sud şi India. Din ziarul brazilian Folha aflăm că printre invitaţii la G-7 ar figura şi preşedintele Bolsonaro, aceasta fiind considerată „o victorie pentru guvernul” de la Brasilia. Totuşi, cotidianul brazilian observă că „nu este clar dacă Trump susţine o extindere de facto a grupului – care ar avea nevoie de sprijinul celorlalţi membri” şi că „guvernul american a dezvăluit că Trump ar dori să discute în perioada summitului despre situaţia Chinei, astăzi cel mai mare opozant al SUA pe scena globală”. Washington Post consideră că „Trump se foloseşte de Rusia ca de un scut în confruntarea cu liderii europeni privind viitorul G-7”, iar insistenţa preşedintelui de a-l invita pe liderul de la Kremlin „ar putea fi pastila de otravă care va asigura că evenimentul nu va avea loc anul acesta”.
În privinţa pandemiei, ziarele din Franţa aclamă „revenirea la o viaţă ‘aproape normală”, după cum scrie Le Monde, în timp ce în Marea Britanie, unde restricţiile se menţin, întrebarea la ordinea zilei este de ce este atât de mare numărul deceselor din rândul grupurilor etnice minoritare, potrivit The Telegraph. The Guardian relatează că înregistrările OMS arată că „organizaţia a întâmpinat dificultăţi în obţinerea de informaţii de la China în primele zile critice ale pandemiei de coronavirus”. Iar pe de altă parte, adaugă cotidianul londonez, „OMS a fost criticată pentru elogiile consistente aduse Chinei” chiar în aceste condiţii. Le Soir citează un studiu realizat în China, potrivit căruia „noul coronavirus nu ar proveni din piaţa din Wuhan” unde se comercializa carne proaspătă de animale exotice. Iar EUObserver publică avertismentul OMS, potrivit căruia „utilizarea excesivă de antibiotice pentru combaterea pandemiei de Covid-19 va creşte rezistenţa bacteriană şi va duce în final la un număr mai mare de decese în perioada crizei şi pe mai departe. Agenţia de sănătate a ONU s-a declarat preocupată că folosirea neadecvată a antibioticelor în timpul crizei coronavirusului va amplifica această tendinţă”, subliniază observatorul european.
Adriana Buzoianu, RADOR
