Marea Britanie se pregăteşte pentru viaţa de după UE

Și săptămâna aceasta vor continua la Bruxelles negocierile la nivel de experţi între Uniunea Europeană şi Marea Britanie cu privire la acordul de comerţ liber, dar înţelegerea este încă departe de a fi încheiată. Între timp, guvernul britanic acordă un sprijin de 705 milioane de lire sterline poliţiei de frontieră pentru ca instituţia să poată să facă faţă provocărilor din ce în ce mai mari.

Timpul trece repede, se apropie termenul de încheiere al acordului, dar ultimele discuţii ale celor doi negociatori, Michel Barnier (UE) şi David Frost (Marea Britanie) s-au încheiat mai repede decât se aștepta, fără niciun rezultat – scrie Politico. Presa britanică este sceptică în ceea ce priveşte respectarea termenului stabilit pentru sfârşitul lunii iulie, chiar dacă purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Daniel Farrie a declarat că Uniunea „a procedat constructiv şi cu bună credinţă”, lucru pe care l-a subliniat mai devreme şi Barnier. Punctul culminant al negocierilor ar fi putut fi cina oferită la rezidenţa tradiţională a premierilor britanici situată pe Downing Street 10, unde încă înainte de aperitiv a venit pentru un scurt timp şi locatarul reşedinţei. Comentatorii apreciază că acest gest a reprezentat o presiune uşoară aplicată delegaţiei UE. Prim-ministrul Boris Johnson cu acea ocazie şi-a exprimat speranţa că „procesul intens de negociere va duce la un acord până la sfârşitul verii”. În elaborarea strategiei negocierilor, un rol important l-a avut şeful cancelariei, Michael Gove, cel care în emisiunile politice de duminică dimineaţă ale posturilor BBC şi Sky News a repetat că indiferent de rezultatul negocierilor, guvernul va aloca un fond de 705 milioane de lire sterline poliţiei de frontieră. În acest fel, până la sfârşitul anului – când va începe controlul la graniţa UE – Marea Britanie, instituţia va dispune de infrastructura, tehnologia precum şi de angajaţii necesari acestei proceduri. După acest anunţ fostul consilier pe probleme de securitate naţională, Lord Rickettes şi-a exprimat îngrijorarea printr-o postare pe pagina sa de Twitter că după data de 1 ianuarie 2021 Regatul Unit nu va mai avea acces la Sistemul Informaţional Schengen, care emite alerte în legătură cu mişcarea infractorilor şi a celor care sunt suspectaţi de comiterea unor infracţiuni. Potrivit declarației specialistului în securitate, anul trecut poliţia britanică a consultat de circa 600 de milioane de ori sistemul amintit.

În ceea ce priveşte etapa care va urma după perioada de tranziţie, nu există un consens nici măcar în interiorul cabinetului britanic. Michael Gove ar acorda un termen de toleranţă de şase luni pentru întreprinderi în vederea depunerii formularelor necesare pentru plata taxelor vamale, pentru ca birocraţia să nu împiedice comerţul. În schimb, secretarul de stat însărcinat cu comerţul internaţional Liz Truss este îngrijorată că perioada de tranziţie ar putea să ducă la contrabandă şi la sancţiuni din partea Organizaţiei Mondiale a Comerţului (WTO).

În timp ce negocierile referitoare la acordul de comerţ liber stagnează, sfârşitul de săptămână a adus două noutăţi în ceea ce priveşte gestionarea crizei provocate de pandemia de coronavirus. Boris Johnson – cu o zi înaintea preşedintele american, Donald Trump – a apărut în public purtând mască. Premierul a vizitat câteva magazine în circumscripţia sa electorală, în Uxbridge. Cu această ocazie premierul – care a trecut şi el prin boala Covid – 19 – a explicat că și-ar dori ca după patru luni de carantinare, cât mai mulţi oameni să se reîntoarcă fizic la locurile lor de muncă. Aceasta deocamdată este doar o recomandare şi nu o dispoziţie, dar este evident că măsura ar ajuta foarte mult economia, mai ales industria hotelieră care a avut cele mai mari pierderi în această perioadă. O atenţionare în acest sens a fost anunţul lanţului de fast food Pret a Manger despre închiderea a 30 de magazine şi concedierea a 1000 de angajaţi. Johnson a declarat că „rămânerea acasă şi-a pierdut utilitatea, oamenii trebuie să încerce să trăiască o viaţă normală”.

A doua noutate este că guvernul a recunoscut avantajele purtării măştii de protecţie. Aceasta a devenit obligatorie pe mijloacele de transport în comun. În magazine deocamdată este doar „foarte recomandat”. În Scoţia însă deja a devenit obligatorie purtarea măştii în spaţii publice închise. Aici merită amintit că premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon în populara emisiune de duminică dimineaţă Andrew Marr Show, a declarat că nu exclude posibilitatea ca cei care sosesc în Scoţia din celelalte zone ale Marii Britanii, să fie obligaţi să stea două săptămâni în carantină. În prezent numărul celor infectaţi în Anglia este de cinci ori mai mare decât în Scoţia.

Székely Ervin, Rador