MAE al Armeniei a răspuns la declaraţia autorităţilor din Azerbaidjan

Purtătorul de cuvânt al Ministerului armean al Afacerilor Externe a comentat afirmaţiile făcute de purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Azerbaidjan, colonelul Vagif Dargahli, care a avertizat că „în cazul unui atac armat asupra rezervorului Mingechevir (Rezervorul Mingechevir este cel mai mare lac din Azerbaidjan şi, de asemenea, cel mai mare rezervor din regiunea Caucazului), Forțele Armate Azere ar putea riposta atacul, iar ţinta lor va fi Centrala Nucleară Metsamor, din Armenia”.
Acțiunile cu care ne amenință Ministerul Apărării din Azerbaidjan reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional umanitar şi, în general, a Primului Protocol Adițional al Convenției de la Geneva„, a precizat Ministerul armean al Afacerilor Externe, citat de Agenţia de presă RIA NOVOSTI.
Situația din regiunea nord-estică de la granița armeano-azeră s-a agravat considerabil în ultima perioadă, relatează Agenţia de presă TASS. Pe 12 iulie, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a anunţat că a existat o tentativă din partea Forţelor Armate Armene de a ataca pozițiile armatei azere, la frontiera din provincia Tavush, folosind artileria. Potrivit agenției, luptele au continuat, în noaptea de luni spre marţi, iar, în urma confruntărilor, patru soldați azeri au murit și patru au fost răniți.
Serviciul de presă al Ministerului Apărării din Armenia a anunţat o escaladare a situației de la graniță, după o tentativă de atacuri repetate lansate din Azerbaidjan.
Potrivit Ministerului azer al Afacerilor Externe, patru soldați armeni au fost uciși, iar alţi cinci au fost răniți.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a discutat telefonic cu miniștrii de externe din Armenia și Azerbaidjan, Zohrab Mnatsakanyan și, respectiv Elmar Mammadyarov, situația de la granița armeno-azeră și le-a solicitat părților implicate în conflict să înceteze imediat ostilităţile și să dea dovadă de calm.
Secretarul general al ONU, António Guterres, a solicitat, de asemenea, marți, Armeniei și Azerbaidjanului să pună capăt confruntărilor și să înceapă detensionarea conflictului.
Conflictul dintre Azerbaidjan și Armenia, escaladat din cauza enclavei Nagorno-Karabah, a izbucnit în luna februarie 1988, când Regiunea Autonomă Nagorno-Karabah și-a anunțat retragerea din SSR Azerbaidjan.
În timpul conflictului armat din 1992-1994, Azerbaidjanul a pierdut controlul asupra Nagorno-Karabah și a celor șapte zone limitrofe.
Începând din 1992, au loc negocierile privind soluționarea pașnică a conflictului, în cadrul Grupului OSCE de la Minsk, condus de copreședinți ai Rusiei, Statelor Unite și Franței./draguta/ovidiu

www.russian.rt.com – 17 iulie