Pandemia își continuă răspândirea în SUA, America Latină și în unele zone din Europa, iar semnele impactului său economic sunt alarmante, scrie presa internațională. În pofida unor indicii de redresare, economia globală încă nu a ieșit la lumină, ci are de înfruntat pericolul unui al doilea val de infectări cu coronavirus, a atenționat șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, într-un mesaj adresat miniștrilor de finanțe ai G20, citează Le Figaro. Pentru 2020, FMI prezice o recesiune globală de 4,9%, însă pentru 2021, PIB-ul mondial este de așteptat să urce la 5,4%, reține Le Vif. După telemuncă, a sosit şi timpul tele-pelerinajului, titrează Euronews, anunțând că Sanctuarul de la Lourdes, din Franța, a lansat prima inițiativă de pelerinaj virtual la nivel mondial, pentru credincioșii care, din cauza pandemiei de Covid-19, nu mai pot ajunge să se roage în faimoasa grotă.
La Bruxelles, Comisia Europeană a dezvăluit un plan pentru a consolida reacția la o potențială revenire a coronavirusului, solicitându-le statelor membre să reducă riscul de suprapunere cu gripa sezonieră, prin campanii de vaccinare, pentru a se evita suprasolicitarea sistemelor sanitare, notează EUObserver. În plus, executivul UE a îndemnat statele membre să intensifice testarea și depistarea focarelor de infectări, pentru a se evita noi măsuri restrictive, adaugă publicația europeană. În România, starea de alertă a fost prelungită, pe fondul creșterii numărului de cazuri de infectare, scrie The New York Times. Joi s-a înregistrat cel mai mare număr de cazuri zilnice de până acum, depășind pragul de 700, completează Xinhua.
În același timp, Curtea de Justiţie a UE a penalizat România şi Irlanda pentru aplicarea deficitară a normelor UE privind spălarea banilor, titrează US News. Instanţa supremă a UE a somat România să plătească o sumă forfetară de trei milioane de euro, în timp ce Irlanda a fost amendată cu două milioane de euro, precizează Reuters.
În altă speță, Curtea de Justiţie a UE a respins Scutul de confidenţialitate UE – SUA, un acord de partajare de date personale în scopuri comerciale, adoptat în 2016, informează EUOobserver. Decizia instanței UE aruncă miliarde de dolari din comerțul digital într-o incertitudine juridică și reaprinde disputele privind supravegherea, izbucnite după dezvăluirile făcute de Edward Snowden despre spionajul american, comentează Politico. Decizia suprinzătoare a instanței UE este o victorie pentru apărătorii datelor private, conchide The Wall Street Journal.
În timp ce Occidentul și mai ales SUA se luptă în continuare cu pandemia, Beijingul a anunțat o revenire a economiei sale, consemnează Courrier International. Totuși, The New York Times subliniază că incertitudinile economice persistă și, deși China este prima țară mare care își reia creșterea, redresarea ei economică rămâne fragilă. Puterea economică și strategică a Chinei este acum destul de mare pentru a declanșa o reacție din partea rivalilor săi, dar nu este încă suficient de mare pentru a face față unei contra-provocări concertate, punctează Stratfor.
Noi dispute politice au apărut la nivel internațional. Marea Britanie a acuzat Rusia că ar fi încercat să se implice în alegerile generale desfășurate în 2019, prin dobândirea în mod ilegal a unor documente legate de un proiect de acord de liber schimb economic cu SUA și prin distribuirea acestuia pe platformele de social media, scrie The Guardian. La rândul său, un înalt politician rus a atenționat că acuzaţiile Marii Britanii vor submina legăturile deja afectate dintre cele două țări, etichetând aserțiunile anti-Rusia drept absurde, transmite RIA Novosti. Mai mult, Centrul Național de Securitate Cibernetică din Marea Britanie susține că hackeri presupuşi a avea legături cu serviciile speciale rusești ar fi încercat să fure date despre vaccinurile dezvoltate în lume împotriva noului coronavirus, notează The Telegraph, iar Tass reţine că Moscova a respins şi a calificat drept nefondate şi aceste acuzaţii ale Londrei.
Sub titlul „Hagia Sophia: Violarea unui simbol”, Euractiv publică un comentariu al secretarului general pentru Diplomație Publică și Afaceri Religioase și Consulare din Ministerul grec de Externe. „Nicio scuză logică sau plauzibilă nu justifică transformarea Catedralei Sfânta Sofia în moschee și acest lucru nu face decât să pună gaz pe focul naționalismului și al fundamentalismului religios”, scrie oficialul grec și continuă: „Acest gest nu este doar o nesocotire a istoriei sau a UNESCO sau a unui tratat internațional, este o violare. Sfânta Sofia nu este o bazilică oarecare, este un simbol. Este o emblemă a unei perioade istorice îndelungate, a unei întregi civilizații, la fel ca Taj Mahal, Sfântul Petru, Partenonul, Masjid Al-Haram, Mausoleul Rumi; iar transformarea ei într-o moschee este un atac la adresa acestei civilizații”. „Totuși, să ținem minte”, îndeamnă oficialul grec în încheierea comentariului său publicat de Euractiv, „că simbolurile, chiar dacă sunt deteriorate, găsesc întotdeauna modalități de a-și păstra strălucirea și magia”.
(Cristina Zaharia)
