Revista presei internaţionale – 14 august

Aflat în turneu în mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est, secretarul de stat american Mike Pompeo avertizează cu privire la influenţa Chinei şi a Rusiei, observă Deutsche Welle, în timp ce Politico titrează: „Ameninţarea chineză ar putea fi mai rea decât Războiul Rece din vremea comunismului”. „Partidul Comunist Chinez este deja implicat în economiile noastre, în politicile şi în societăţile noastre, aşa cum Uniunea Sovietică nu a fost niciodată”, a avertizat Pompeo, citat de Politico, adăugând totodată că Beijingul se foloseşte de „pârghiile economice pentru a constrânge state”. Business Insider comentează că administraţia Trump speră ca prin aceste avertismente să-i convingă şi mai mult pe aliaţii europeni să închidă uşa companiei chineze Huawei în dezvoltarea tehnologiei 5G pe teritoriul european. Totuşi, după cum remarcă tot Business Insider, premierul ceh, alături de care au fost lansate aceste avertismente de către Pompeo, nu s-a angajat să respingă afacerile cu companiile chineze, afirmând în aceeaşi conferinţă de presă că Cehia îşi doreşte „mai multe investiţii din China”. Componenta economică rămâne importantă şi în cadrul vizitei pe care secretarul de stat american o întreprinde în Austria, unde, vineri, potrivit Die Presse, Pompeo se va întâlni cu ministrul austriac de finanţe, dar şi cu reprezentanţii mai multor companii austriece.
Tot vineri, la Viena, Mike Pompeo ar urma să se întâlnească în mod extraordinar cu ministrul grec de externe pentru a discuta despre escaladarea tensiunilor din ultimul timp dintre Grecia şi Turcia în estul Mediteranei, anunţă ziarul elen Kathimerini. Situația tensionată de săptămâni între Atena și Ankara s-a deteriorat luni, după trimiterea de către Ankara a unei nave de cercetări seismice, escortată de nave militare, în sud-estul Mării Egee, o zonă a Mediteranei disputată între cele două ţări și bogată în zăcăminte de gaz, explică Le Soir. Comunitatea europeană s-a mobilizat în ultima vreme pentru a preveni o înrăutăţire a situaţiei. Astfel, potrivit ziarului elen To Vima, cancelarul german a avut joi dupa-amiază discuţii telefonice cu preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, şi cu premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, pledând ca cele două ţări să revină la calea unui dialog direct. „Această evoluţie şi măsurile luate de Turcia nu contribuie la dezescaldare” – a atenţionat purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Externe, citat de publicaţia greacă Naftemporiki, subliniind totodată că Germania urmăreşte „cu multă îngrijorare” amplificarea tensiunilor în regiune. Preşedintele Emmanuel Macron, la rândul său, a anunţat că Franţa îşi consolidează temporar prezenţa militară în Mediterana „în cooperare cu partenerii europeni, printre care Grecia”. „Situația din Mediterana de Est este îngrijorătoare. Deciziile unilaterale ale Turciei în materie de explorare petrolieră provoacă tensiuni. Acestea trebuie să înceteze, pentru a permite un dialog liniștit între țări vecine și aliate în cadrul NATO”, a spus Macron, citat de Le Point. Potrivit Le Figaro, presa pro-guvernamentală turcă a primit această știre cu indignare, acuzând Franța că “depășește limitele” și că “dorește război”. Erdogan nu a comentat direct decizia Franţei, dar a somat Parisul, fără să-l numească explicit, „să nu se creadă mai mare decât este”, scrie Le Figaro. Ziarul francez constată tensiunile tot mai mari dintre Turcia și Franța, reflectate şi de criticile directe pe care Erdogan i le-a adus lui Macron pentru vizita foarte mediatizată a preşedintelui francez în Liban, după explozia de la Beirut. Erdogan l-a acuzat pe Macron de intenţii „coloniale” în Liban şi a catalogat vizita drept „spectacol în faţa camerelor”.
Din regiunea fierbinte a Orientului Mijlociu vine şi o veste bună: „Israelul și Emiratele Arabe Unite sunt de acord cu o normalizare a relațiilor”, titrează Washington Post, detaliind că statul din Golful Persic devine astfel a treia ţară arabă care a făcut pace cu Israelul. Acordul, negociat sub egida preşedintelui american Donald Trump, prevede ca Israelul să-și suspende suveranitatea în mai multe zone din Cisiordania, ceea ce ar însemna oprirea anexării de către Israel a unor noi „teritorii palestiniene”. Acordul ar putea de asemenea să îmbunătățească accesul musulmanilor la moscheea Al-Aqsa, în orașul vechi din Ierusalim, explică Le Monde.
Pe frontul luptei cu epidemia de coronavirus, Euronews remarcă o creştere îngrijorătoare a cazurilor noi în Europa Occidentală, avertizând că „experții din domeniul sănătății spun că lucrurile sunt într-un punct de cotitură”. Astfel în timp ce Spania continuă să se afle în topul infectărilor, alte ţări înregistrează cifre record, cum nu au mai fost în ultimele luni, ca în cazul Germaniei, sau niciodată de la începutul epidemiei, ca în cazul Greciei, detaliază Euronews. Cauza creşterii o reprezintă întoarcerea oamenilor din vacanţă sau încălcarea regulilor de distanțare socială în restaurante, baruri și la adunările publice, explică Euronews. Die Zeit anunţă că din cauza pericolului reprezentat de coronavirus, ministrul federal german al Muncii nu mai vine în vizită în România, întrucât Bucureştiul a fost inclus în lista zonelor de risc. În Bulgaria, regiunea Varna a depăşit capitala Sofia la numărul de infectaţi, constată Sega, în timp ce ziarul Duma scrie că zborurile charter spre regiunea Varna s-au prăbuşit cu 59%. Cotidianul bulgar vorbeşte despre un „eşec total al sezonului estival”, în condiţiile în care Bulgaria înregistrează o scădere de 75% a numărului de turiști. Cifra de afaceri a restaurantelor de pe litoralul bulgăresc a scăzut cu aproape 90%, iar după Albena, şi staţiunea Sunny Beach anunţă că îşi va închide majoritatea hotelurilor până la data de 10 septembrie, mai scrie Duma. „În România, refuzul de a purta mască poate duce la concediere”, titrează La Depeche. „Ca și Franța, imensa majoritate a țărilor europene a făcut obligatorie purtarea măștii în locurile publice închise, în transporturi sau activități cu publicul. În schimb, Bătrânul Continent întârzie să extindă generalizarea purtării măștii în toate companiile”, detaliază ziarul francez, constatând că cele mai severe măsuri sunt luate în Europa de Est. În Grecia se cere purtarea măștii la locul de muncă, oricare ar fi activitatea, până pe 31 august. În caz de nerespectare a obligației, salariatul va primi o amendă de 150 de euro, dar va fi amendată și compania. La fel stau lucrurile în România, unde masca este obligatorie în toate companiile. Amenzile pot merge de la 150 la 500 de euro și angajatorul poate chiar „să reducă salariul” sau chiar să-l concedieze pe salariatul respectiv, mai scrie La Depeche./cciulu/dsirbu

(Carolina Ciulu, RADOR)