Revista presei internaţionale – 20 august

Criza coronavirusului se menține în centrul atenției presei internaționale, alături de o serie de aspecte politice din mai multe zone ale globului. La nivel mondial, numărul cazurilor de îmbolnăvire cu noul coronavirus a depășit 22 de milioane, iar cifra deceselor se apropie de 780.000, Statele Unite, Brazilia, India și Rusia fiind de departe țările cele mai grav afectate, notează CNN. Pe fondul eforturilor internaționale depuse pentru a produce un vaccin împotriva COVID-19, Australia este scena unor dispute legate de posibilitatea de a impune vaccinul drept obligatoriu. Premierul australian a declarat într-un interviu că își dorește ca această măsură să fie obligatorie și ca gradul de imunizare să ajungă la 95% din populație, notează The Guardian. La doar câteva ore, însă, premierul a dat înapoi, spunând că populația „va fi încurajată” să facă vaccinul, care va fi distribuit gratuit, dar nu obligată. Așa cum oamenii învață să conviețuiască cu virusul, așa și acesta se adaptează vieții alături de oameni, ceea ce îl face să își piardă din letalitate, explică, pentru Il Giornale, microbiologul Giorgio Palu de la Universitatea din Padova. „În timp, toate virusurile tind să coexiste cu oamenii. Pornind din momentul inițial al unei răspândiri rapide până la coexistență. Ca o regulă generală, se știe că un virus letal tinde să dispară, pentru că își omoară gazda, în timp ce patogenii neletali învață să trăiască împreună cu noi”, susține microbiologul italian.
Din actualitatea politică americană, presa prezintă ecouri ale campaniei electorale prezidențiale, cu accent pe anunțul oficial privind depunerea candidaturii lui Joe Biden din partea Partidului Democrat. Menționând scurtul discurs rostit de Joe Biden după confirmarea candidaturii, The Washington Post reține faptul că democrații au folosit din nou ocazia pentru a critica o serie de aspecte din mandatul lui Trump, precum sistemul de sănătate, acuzându-l pe președintele în exercițiu că privează milioane de americani de serviciile medicale de bază. Fostul președinte Bill Clinton a acuzat faptul că, în aceste momente grele pentru America, Biroul Oval „ar trebui să fie un centru de comandă, însă este centrul haosului”. În timp ce democrații își desemnau oficial candidatul, Donald Trump se afla în Arizona, stat important pentru rezultatul alegerilor, încercând să convingă locuitorii că o eventuală alegere a lui Biden ar fi „dezastruoasă” pentru Statele Unite. Voice of America comentează că „În Arizona, unul dintre principalele state – câmp de luptă din 2020, președintele a încercat să zugrăvească victoria lui Biden în termeni apocaliptici, insistând că ”Supraviețuirea națiunii noastre este în joc în noiembrie’ și criticând ceea ce el a catalogat hiperbolic ‘politicile nebunești și letale’ ale opoziției”. „Alegerile din 2020 vor marca sfârșitul democrației noastre?” – se întreabă The New York Times, prezentând un posibil scenariu sumbru rezultat în urma procesului electoral. „Dacă jumătate din țară crede că voturile sale nu vor fi numărate în totalitate din cauza deliberatului sabotaj al Serviciului Poștal din SUA datorat actualei administrații, iar dacă cealaltă jumătate va crede, grație intervențiilor președintelui, că orice vot prin poștă în sprijinul lui Biden ar fi fraudulos, atunci nu doar vor rezulta niște alegeri disputate, ci ele vor însemna totodată și sfârșitul democrației americane știute de noi. De asemenea, nu este o exagerare dacă spunem că asta ar sădi sămânța unui nou Război Civil”, conchide The New York Times.
Criza din Belarus continuă să se adâncească, Uniunea Europeană anunțând la finalul unei reuniuni că nu recunoaște rezultatul votului din 9 august. „Alegerile nu au fost nici corecte, nici libere”, a transmis președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de Euronews. Responsabilul european a arătat totodată că UE este gata să se alăture „unei tranziții pașnice” în Belarus. Comisia Europeană a anunțat și un ajutor de 53 de milioane de euro pentru cetățenii din Belarus, sumă care va fi direcționată către victimele violențelor din timpul protestelor, către susținerea presei independente și pentru combaterea coronavirusului, mai arată Euronews. La rândul său, președintele Consiliului European, Charles Michel, a arătat că „Nu recunoaștem rezultatele prezentate de autorităţile din Belarus”, reluând și el ideea că alegerile „nu au fost nici corecte, nici libere şi nu au respectat standardele internaționale”, arată AFP. Potrivit Reuters, Uniunea Europeană pregătește o listă de sancțiuni la adresa unor cetățeni din Belarus. Între timp, Minsk-ul a acuzat Occidentul că finanțează protestele opoziției, care au loc de 12 zile în țară, notează agenția BelTA din Belarus. Iar TASS precizează că președintele Lukașenko a ordonat Ministerului Apărării să monitorizeze mișcările forțelor NATO în Polonia și Lituania. „Ministerul Apărării din Belarus trebuie să monitorizeze cu atenție toate mișcările trupelor NATO din Polonia și din Lituania. Trebuie să le urmărim direcțiile de mișcare și intențiile”, a spus președintele Alexandr Lukașenko, în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate.
Activitățile de prospecțiune pe care le derulează Turcia în Mediterana de Est nu mai sunt doar o problemă care generează tensiuni pe axa Ankara – Atena, ci au ajuns și pe agenda Uniunii Europene, unde au fost discutate, alături de evoluțiile din Belarus, la summitul extraordinar al UE, care s-a desfășurat prin teleconferință, scrie ziarul grec Kathimerini. Preşedintele Consiliului European a exprimat susținerea UE faţă de Grecia şi Cipru, spunând că „toate opțiunile sunt pe masă” și opinând că activitățile Turciei de prospecțiune în estul Mediteranei „sunt ilegale”. Şi cancelarul german Angela Merkel şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia din estul Mediteranei. Potrivit lui Merkel, care a cerut detensionarea situației, Germania acționează în direcţia demarării unui dialog pe tema divergenţelor legate de delimitarea graniţelor maritime între Grecia şi Turcia, mai arată Kathimerini. Iar Bloomberg pare să strice surpriza pe care președintele Erdoğan voia să o anunțe vineri, fiind probabil vorba de descoperirea unor resurse de gaze naturale în Marea Neagră. Potrivit portalului turc de știri Haberler, la inaugurarea unei fabrici, președintele Erdoğan a declarat că vineri le va da turcilor o veste importantă, în urma căreia „se va deschide o nouă epocă în Turcia”.
În ceea ce privește criza politică din Mali, unde armata a preluat puterea, arestând numeroase oficialități, printre care președintele țării, premierul și miniștrii, presa internațională informează că Uniunea Africană a decis suspendarea din organizație a statului Mali, „până la restabilirea ordinii constituționale”. Potrivit France24, „Corul de dezaprobări include declarații din partea Uniunii Africane, a Uniunii Europene și a Statelor Unite, care le cer liderilor militari eliberarea președintelui, a premierului și a altor oficiali reținuți marți. Președintele Keita, aflat de mai multe luni sub presiunea protestelor legate de stagnarea economiei, corupție și insurgența islamică, a declarat că liderii puciști nu i-au dat altă opțiune decât demisia”.

(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)