Revista presei internaționale – 26 august

Criza coronavirusului se menține în centrul atenției presei internaționale, alături de o serie de aspecte politice din mai multe părți ale globului. În contextul în care numărul cazurilor de infectare în lume se apropie de 24 de milioane iar cel al deceselor de 818.000, Organizația Mondială a Sănătății estimează că pandemia încetinește la nivel global, cu excepția a două zone. Potrivit Reuters, care citează surse din cadrul OMS, numărul cazurilor nou înregistrate și cel al deceselor scade la nivel mondial, excepție făcând sud-estul Asiei și regiunile din Mediterana de est. „În săptămâna care s-a încheiat pe 23 august au fost înregistrate peste 1,7 milioane de noi cazuri și 39.000 de decese, o scădere cu 4 procente, respectiv 12 procente față de cifrele săptămânii anterioare”, a anunțat Organizația Mondială a Sănătății. În ceea ce privește tratamentele pentru Covid-19, The Guardian enumeră șase medicamente sau terapii care își dovedesc eficacitatea în lupta împotriva pandemiei. „Chiar dacă un tratament universal este încă departe, au fost făcute progrese importante”, scrie publicația britanică și enumeră Dexametazona, plasma convalescentă, Remdesivirul, Tocilizumab, medicamentele împotriva hipertensiunii și interferon-beta inhalabil. „Acestea au fost utilizate cu anumite rezultate pozitive și ar putea să înceapă să reducă numărul deceselor spitalicești, dar mai este un drum lung până la ceva care îi va vindeca pe toți cei internați”, comentează The Guardian. Pe fondul înmulțirii cazurilor de îmbolnăvire și a deceselor, în Polonia intră în vigoare de miercuri noi restricții privind zborurile internaționale. Portalul turcesc de știri Haberler informează că „Numărul țărilor din care nu se mai pot efectua temporar zboruri către Polonia, din cauza pandemiei de coronavirus, crește de la 44 la 63. Printre țările care intră de mâine pe listă se numără Belgia, Spania, Albania, Malta, Monaco, Venezuela, România, San Marino, Libia, Filipine, India, Paraguay, Gambia, Belize, Namibia și Porto Rico. În urma deciziei care a fost publicată în Monitorul Oficial din Polonia, China, Rusia, Singapore, Serbia și Gabon au fost eliminate de pe lista țărilor din care erau interzise zborurile către Polonia. Lista de 63 de țări este valabilă până pe 8 septembrie iar adjunctul ministrului Sănătății din Polonia, Waldemar Kraska, a declarat că cetățenii polonezi care se vor întoarce în zilele următoare în Polonia din țările recent adăugate pe listă vor intra în carantină timp de 14 zile”, mai anunță Haberler. În Statele Unite, reputatul virusolog Anthony Fauci a atras atenția că grăbirea unui vaccin ar putea pune în pericol testarea altor tratamente, arată Reuters. „Unul dintre potențialele pericole care pot să apară dacă dai drumul prematur unui vaccin este că ar face dificil, dacă nu imposibil, înrolarea persoanelor în testele clinice pentru alte vaccinuri”. Pe de altă parte, CNBC comentează că „oamenii de știință și specialiștii în domeniul sănătății și-au exprimat îngrijorarea că președintele Donald Trump va face presiuni pentru Administrația Alimentelor și Medicamentelor din SUA să livreze un vaccin înainte de noiembrie, pentru a-și spori șansele de a fi reales”. Tot din actualitatea americană, presa reține faptul că în cadrul Convenției Republicane, candidatul acestui partid la un nou mandat de președinte, actualul locatar de la Casa Albă, Donald Trump, și-a reluat avertismentele referitoare la o posibilă fraudare a procesului electoral din noiembrie, prin intermediul votului prin corespondență. Citat de The New York Times, Donald Trump a avertizat că votul extins prin poștă va duce la „alegerile cele mai corupte” din istoria SUA. „Încă patru ani de… ce anume, mai exact?”, se întreabă The New York Times în legătură cu alegerile din noiembrie și cu Convenția Republicană. „Republicanii au ales să nu ofere convenției lor nicio platformă, nicio expunere de valori și nicio declarație de principiu. În schimb, partidul a aprobat o rezoluție prin care își anunță ‘sprijinul entuziast’ față de programul ‘America First’ (America în primul rând) al președintelui Trump, indiferent care ar fi el. Iar în timp ce Casa Albă a lansat online un program pe puncte al celui de-al doilea mandat, convenția propriu-zisă de săptămâna aceasta nu a oferit aproape nimic altceva decât o victimizare și o adâncă prețuire față de președinte”, comentează The New York Times. În Statele Unite continuă protestele din Kenosha, statul Wisconsin, după împușcarea repetată din spate a unui bărbat de culoare, Jacob Blake, de către un polițist. Incidentul „a generat proteste și scene haotice, inclusiv distrugerea de bunuri și proprietăți, incendii și intervenția cu gaze lacrimogene”, scrie The Washington Post. „După împușcăturile din Kenosha – cel mai recent incident de violență a poliției dintr-un an marcat de uciderea lui George Floyd în Minneapolis – ofițerii implicați au fost trimiși acasă iar Departamentul de Justiție din Wisconsin a început o investigație”. Situația lui Aleksei Navalnîi, opozant al regimului de la Kremlin și critic vehement al președintelui Putin, se menține în atenția presei internaționale. Navalnîi a fost transportat în comă, din Rusia, la un spital din Berlin, medicii germani afirmând că opozantul rus ar fi fost otrăvit, notează EUobserver. „Europa a cerut Kremlinului să afle cine l-a otrăvit pe Aleksei Navalnîi, germanii temându-se că asasinii ruși ar fi ajuns și la Berlin”. „Cei vinovați trebuie identificați și aduși în fața justiției“, a declarat cancelarul german Angela Merkel iar șeful relațiilor externe ale UE, Josep Borell, a adăugat că “Poporul rus și comunitatea internațională cer fapte“, amintește EUobserver câteva dintre reacțiile responsabililor europeni. „Dacă Putin ar dori să-l omoare pe Navalnîi la Berlin?”, se întreba și tabloidul Bild, amintind că „Temerile legate de securitate au apărut după ce, recent, Germania a acuzat Rusia că, vara trecută, a ordonat asasinarea unui opozant într-un parc din Berlin. Austria a arestat și ea doi ruși pentru implicarea lor într-un asasinat politic survenit la Viena, în luna iulie. Iar Regatul Unit a acuzat Kremlinul că ar fi otrăvit un fost spion din Marea Britanie în 2018, existând de altfel o lungă listă de asasinate atât în Europa, cât și pe teritoriul Rusiei”, continuă Bild.

(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)