Obiceiuri deosebite de Noul An evreiesc

A început Noul An evreiesc 5781, o sărbătoare mozaică numită Roș Hașana. Potrivit comunității evreilor din Zalău, Sălaj, sărbătoarea va dura două zile, pe parcursul cărora se face un bilanț al anului trecut și sunt reamintite responsabilitățile față de divinitate. Sărbătoarea implică și obiceiuri culinare, dar și momente de rugăciune, după cum relatează corespondentul nostru, Adrian Lungu.

Reporter: Sărbătorea include o serie de obiceiuri deosebite.

Dan Has, preşedintele comunității evreilor din județul Sălaj: Sunt obiceiuri frumoase: sunarea din şofar şi cina familială la care se mănâncă alimente simbolice, merele unse cu miere, pentru ca anul cel nou să fie un an bun și dulce. Alte alimente care trebuie să fie prezente și binecuvântate pe masa cinei: grânatele, morcovi, curmale, dovleac, de exemplu fasole verde, praz, o sfeclă, precum și un cap de pește.

Ca orice sărbătoare și aceasta are urările care pe evreii și le urează: Shana Tova!, însemnând ‘Un an bun! sau Shana Tova U’Metuka!, ‘Un An Nou bun și dulce!’ Roş Haşana şi Yom Kippur sunt la zece zile distanță între zilele de penitență, Yamim Noraim, zilele de căinţă, să-i spun. În aceste zile, fiecare credincios evreu are datoria de a face un examen de conștiință pentru anul care a trecut și să se identifice cu toate greșelile și nelegiuirile săvârșite față de porunci. Aceasta include examenul purtării față de aproape: rude, prieteni, părinți, precum față de popor și față de străini.

Reporter: În aceste zile mai au loc reuniuni, întâlniri ale comunității evreiești, dar și petreceri conform obiceiului./csimion/cpodea

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 19 septembrie