Revista presei internaţionale – 29 septembrie 2020

Rezultatele scrutinului din România sunt pe larg analizate de presa internațională. Partidul de guvernământ din România este optimist după alegerile municipale, titrează The Washington Post, iar Euractiv constată că social-democrații pierd teren. Potrivit sondajelor efectuate la ieșirea de la urne, liberalii de centru aflați la guvernare reprezintă principalul partid al alegerilor de duminică, ceea ce le sporește șansele de a forma viitorul guvern după alegerile parlamentare din decembrie, notează Euractiv. Votul reprezintă un test de popularitate înaintea alegerilor generale, având în vedere că actualul cabinet a avut de înfruntat răspândirea noului coronavirus încă din prima zi a guvernării sale și a impus măsuri stricte de izolare, crede Euractiv. Un matematician va deveni primarul Bucureștilor, titrează Politico, iar Bloomberg reţine că Nicușor Dan, câștigătorul cursei pentru primăria capitalei, s-a angajat să îmbunătățească transparența la nivelul administrației bucureștene și a promis că va atrage fonduri UE pentru dezvoltarea urbană.
În fața Curții Europene de Justiție din Luxemburg, procurorii europeni care vor forma Biroul Procurorului European (EPPO) au depus jurământul de învestire în funcție, anunţă Glas Istre din Croaţia. Vicepreședintele Comisiei, Vera Jourova, și comisarii Johannes Hahn și Didier Reynders i-au felicitat pe noii procurori a căror sarcină este combaterea criminalității financiare și protejarea banilor contribuabililor europeni, subliniind că EPPO aduce o schimbare cheie în lupta împotriva criminalității transfrontaliere și va completa activitatea Eurojust și a OLAF, construind astfel o abordare europeană unică pentru combaterea criminalității financiare care afectează interesele bugetului UE, citează Glas Istre.
Conflictul izbucnit între Azerbaidjan și Armenia preocupă comunitatea internațională. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres şi Washingtonul au cerut duminică încetarea imediată a luptelor, scrie Le Figaro. În timp ce Moscova, care livrează arme ambelor țări, acționează ca arbitru în regiune, președintele rus Vladimir Putin a cerut să se facă tot posibilul pentru a se evita o escaladare și pentru a se pune capăt ostilităților, cele mai grave în această zonă disputată, după aprilie 2016, adaugă La Libre Belgique. Rusia continuă să aibă tot mai puține posibilități de manevră în îndelungatul conflict din Caucaz, crede Nezavisimaia Gazeta.
Dezvăluiri explozive despre impozitele lui Donald Trump au apărut în presa internațională. Președintele SUA a plătit 750 de dolari impozitul federal pe venit în 2016 și nimic în zece din ultimii 15 ani – în mare parte pentru că a pierdut mulți bani, informează Courrier International. Refuzul repetat al lui Trump de a-și dezvălui declarațiile fiscale a făcut ca acestea să se numere printre cele mai căutate documente din memoria recentă, scrie The New York Times. La mai puțin de o oră după publicarea articolului, Donald Trump a negat aceste informații, denunțându-le ca știri false, în timpul unei conferințe de presă de la Casa Albă, relatează Fox News. Președintele Donald Trump este în general văzut mai prost decât alți lideri mondiali, titrează Newsweek. Într-un sondaj al Pew Research Center, 83 la sută dintre participanți au afirmat că nu au încredere în Trump în privința relațiilor internaționale. Dintre cei șase lideri incluși în sondaj, Trump a obținut cel mai mic scor, fiind urmat de președintele chinez Xi Jinping, pentru care 78 la sută dintre participanți și-au exprimat neîncrederea în afacerile globale, și de președintele rus Vladimir Putin, cu o cotă de neîncredere de 73 la sută. Cancelarul german Angela Merkel a obținut cele mai mari procente de încredere, de 76 la sută, președintele francez Emmanuel Macron fiind și el apreciat, notează Newsweek. Sondajul pune accentul pe relațiile internaționale în timp ce națiunile se străduiesc să facă un front global în combaterea pandemiei, explică revista americană. Majoritatea participanților la sondaj, din 14 națiuni, a subliniat că impactul pandemiei de COVID-19 ar fi putut fi gestionat în propriile lor țări printr-o mai mare cooperare internațională.

Cristina Zaharia