Numărul cazurilor noi de coronavirus se află la cel mai înalt nivel de până acum, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în timp ce premierul francez decretează: „al doilea val e aici”, astfel rezumă The Guardian ultimele evoluţii ale pandemiei de COVID-19. Luni, şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a repetat că imunitatea de turmă promovată de unii nu este o opţiune, în condiţiile în care numărul morţilor a depăşit un milion în întreaga lume, iar studiile arată că în majoritatea țărilor, mai puțin de 10% din populație a fost infectată. „A da frâu liber unui virus periculos, despre care nu înțelegem totul, este pur și simplu lipsit de etică”, a avertizat Tedros Adhanom Ghebreyesus, citat de Washington Post. Frankfurter Allgemeine Zeitung constată că virusul se răspândeşte cu viteză şi în Germania şi nu este mai puţin periculos decât în primăvară. Ar trebui însă să fie restricţionate din nou economia şi viaţa publică la fel de dur ca în primăvara trecută? se întreabă ziarul german, pledând pentru măsuri mai puţin drastice, dar care să fie luate urgent. „Următoarele săptămâni vor fi decisive pentru cât de dură va fi prima iarnă cu coronavirus”, conchide Frankfurter Allgemeine Zeitung.
„Europa Centrală cedează sub presiunea coronavirusului”, titrează Politico, avertizând că „regiunea are mai puțini medici și cheltuie mai puțin pentru sănătate decât Europa de Vest”. „Europa Centrală a fost puțin atinsă de primul val al pandemiei, dar acum situația e mult mai rea – și amenință să copleșească sistemele medicale ale multor țări membre mai sărace ale Uniunii Europene”, scrie Politico. Publicaţia identifică printre cauzele înrăutăţirii situaţiei: „o vară mai relaxată combinată cu redeschiderea școlilor, plus unele mesaje mixte din partea politicienilor”. Liderul în regiune este Republica Cehă, care are cea mai mare rată de infectări din UE, ajungând de la 200 de cazuri pe zi în timpul verii la recordul zilnic înregistrat vinerea trecută, de 8.618 cazuri. Restul Europei Centrale se află pe o traiectorie paralelă. Slovacia are de 10 ori mai multe cazuri zilnice decât la sfârșitul verii, iar în Polonia creșterea are un ritm similar, atingând sâmbătă un record de 5.300 de cazuri noi. Ungaria a trecut de la doar 9 cazuri noi pe 2 august, la 1.374 sâmbătă, în timp ce cazurile în România s-au triplat față de vară, la 3.517 vineri, detaliază Politico. „Se așteaptă o creștere a noilor cazuri de COVID 19 la Bucureşti”, titrează publicaţia bruxeleză Euractiv, preluând estimările lui Raed Arafat, potrivit cărora România ar putea înregistra în curând între 5.000 și 7.000 de cazuri noi de coronavirus zilnic.
Pe planul tensiunilor internaţionale, Uniunea Europeană a convenit să-l sancţioneze pe preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko pentru reprimarea protestelor şi să impună sancţiuni împotriva Rusiei pentru otrăvirea opozantului lui Putin, Alexei Navalni, notează Wall Street Journal, rezumând principalele hotărâri luate de Consiliul pentru Afaceri Externe al UE, desfăşurat luni la Luxembourg. Deutsche Welle detaliază că sancţionarea Rusiei vine la propunerea Germaniei şi Franţei care consideră că otrăvirea lui Navalnîi nu putea avea loc fără implicarea autorităţilor ruseşti. În plus, Parisul şi Berlinul spun că nu au primit o explicaţie credibilă din partea Moscovei pentru prezenţa agentului neurotoxic Noviciok în corpul lui Navalnîi, aşa cum a constatat Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice. În cazul Belarusului, La Libre Belgique observă că sancţiunile au fost extinse pentru a-l include şi pe preşedintele Lukaşenko, din cauza reprimării protestelor ample declanşate după alegerile prezidenţiale. Lukaşenko va primi interdicţia de a călători în UE, iar activele deţinute de acesta pe teritoriul european vor fi înghețate, detaliază Brussels Times, adăugând că în plus, UE își va reduce sprijinul financiar pentru guvernul din Belarus, urmând ca fondurile să fie folosite în schimb pentru a sprijini poporul belarus și societatea civilă. Între timp, Lukaşenko îşi continuă acţiunile de reprimare a protestatarilor, iar poliţia ameninţă că va trage cu gloanţe adevărate asupra mulţimii, scrie Le Soir.
Şi relaţiile Uniunii Europene cu Turcia continuă să fie complicate, după ce Ankara a hotărât să retrimită o navă care să realizeze prospecţiuni pentru zăcăminte de hidrocarburi într-o zonă maritimă din estul Mediteranei considerată de Grecia ca aparţinând platoului său continental. „Nava va trece foarte aproape de insulele estice ale Greciei, iar acţiunea va dinamita cel mai probabil discuţiile diplomatice planificate între Atena şi Ankara”, explică Politico. „Escaladare periculoasă a tensiunilor din partea Turciei, reacţie puternică din partea Greciei”, titrează ziarul elen Efimerida ton Syntakton, preluând declaraţiile ministrului grec de externe care şi-a avertizat omologii europeni că „Turcia acționează ca un sabotor al păcii și stabilității în regiune”, fiind „numitorul comun în toate situațiile problematice din regiune: Nagorno-Karabah, Siria, Irak, Cipru, sud-estul Mediteranei”. Atitudinea Turciei pare să genereze o tot mai mare nemulţumire şi dezamăgire la Berlin, observă un alt ziar grecesc To Vima, preluând informaţii de la Deutsche Welle. Chiar dacă purtătorul de cuvânt al guvernului german reafirmă disponibilitatea Berlinului de a susţine orice efort diplomatic pentru detensionarea situaţiei, Deutsche Welle informează că ministrul german de externe, Heiko Maas, şi-a anulat vizita pe care urma să o efectueze miercuri la Ankara, hotărând să meargă doar la Atena şi Nicosia.
Pe scena politică globală, agitaţia continuă. În Austria, alegerile municipale de la Viena au dus la o victorie a stângii şi la o prăbuşire a extremei drepte, constată Le Monde. În Spania, în schimb, la chemarea extremei drepte, sute de vehicule au defilat luni la Madrid şi în alte oraşe spaniole pentru a cere demisia guvernului de stânga din cauza modului de gestionare a crizei COVID, remarcă La Libre Belgique. În Bulgaria, socialiştii bulgari au făcut un guvern din umbră care, potrivit ziarului sofiot Dnevnik, va avea saptesprezece consilii ce vor monitoriza activitatea guvernului lui Boiko Borisov şi vor propune politici alternative. În Statele Unite, campania electorală intră pe ultima sută de metri, iar potrivit New York Times, dezertorii din tabăra actualului preşedinte, Donald Trump, îl ajută pe democratul Joe Biden să câştige teren în rândul votanţilor albi. „În culise, fostul președinte Barack Obama și compania lucrează pentru a mobiliza comunitățile hispanice și afro-americane”, observă cotidianul brazilian Folha Online, comentând că „Trump lasă impresia că ar fi devorat de haosul pe care el însuşi l-a generat”. „Trump a intrat în campanie cu promisiunea de „come back”, sau de o mare revenire, în sănătate și în economie. Dar pandemia continuă să se desfăşoare liberă, iar guvernul abia dacă reuşeşte să aprobe continuarea ajutorului de urgență”, explică ziarul brazilian. „În acest weekend, de la balconul Casei Albe, Trump a repetat un al treilea „come back”, cel al candidatului însuși, refăcut după infecția cu coronavirus. Dacă acest nou show de televiziune va eşua și Trump nu va îndepărta melancolia din campania sa, era populistă nu va fi fost altceva decât o paranteză”, consideră Folha Online. (Carolina Ciulu)/cciulu/aionescu
