Revista presei internaţionale – 16 octombrie 2020

Evoluția pandemiei de coronavirus în Europa este foarte îngrijorătoare, a atenționat Organizația Mondială a Sănătății, citată de presa internațională. Mai multe mari orașe europene, între care Londra, Roma, Parisul și Madridul, au reimpus restricții dure în ultimele zile, scrie Newsweek. Cruțată în primăvară, Europa Centrală se confruntă cu o creștere a infectărilor, titrează The New York Times. De la orașul polonez Gdansk, de la Marea Baltică, la vechea cetate Kotor din Muntenegru, de la Marea Adriatică, virusul străbate întreaga regiune, constată ziarul american. În Polonia, paturile spitalelor se ocupă, medicii din Ungaria lansează avertismente alarmante cu privire la lipsa de personal medical, autoritățile din România luptă să facă față noilor cazuri, în Bulgaria angajații din sectorul sanitar se îmbolnăvesc, iar Cehia înregistrează cea mai ridicată rată de contagiere cu COVID-19 din Europa, detaliază The New York Times. Uniunea Europeană trebuie să stabilească reguli comune privind carantinele și testarea COVID-19, pentru a pune capăt unui amestec confuz de reguli din întreg blocul comunitar, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de Reuters. După ce redresarea câștigase avânt în a doua jumătate a lunii septembrie, activitatea economică a scăzut din nou în a doua săptămână a lunii octombrie, în special în țările europene și în Canada, constată Bloomberg. Însă în urma îngrijorărilor cu privire la noile focare, pe fondul creșterii puternice ale cazurilor de COVID-19, activitatea din Germania, Franța, Spania și Italia s-a aplatizat, adaugă ziarul american. Acțiunile americane și europene scad, pe măsură ce cazurile de COVID cresc, iar investitorii se pregătesc pentru o și mai mare volatilitate a burselor, specifică Financial Times.
Un vaccin anti-COVID-19 ar putea fi disponibil pe plan național în SUA, în luna aprilie 2021, a declarat într-un interviu pentru CBS, directorul Institutului Naţional pentru Alergii şi Boli Infecţioase din Statele Unite, Anthony Fauci. Prin declaraţiile sale, doctorul Fauci a contrazis din nou declaraţiile preşedintelui american Donald Trump, care a afirmat că SUA aşteaptă 100 de milioane de doze de vaccin până la finalul acestui an, comentează CNN. La rândul lor, serviciile secrete britanice caută să protejeze proiectele de vaccinuri împotriva noului coronavirus dezvoltate în Regatul Unit de interferența străină, informează The Independent. Agenția britanică de contrainformații și securitate internă MI5 a avertizat, totodată, că pandemia de COVID-19 a modificat riscul terorist, menţionează La Libre Belgique. Ca urmare a restrângerii adunărilor publice din cauza restricțiilor sanitare, organizațiile teroriste sunt în căutarea de noi ținte, scrie ziarul belgian, subliniind că Marea Britanie se confruntă cu amenințări din partea unor state precum China sau Rusia. Președintele rus Vladimir Putin a pariat pe eficiența vaccinului autohton Sputnik V, Moscova având deja semnate o serie de acorduri pentru a furniza peste un miliard de doze de vaccin în zece țări din Asia, America Latină și Orientul Mijlociu, scrie Il Giornale. Vacinul rusesc s-ar putea dovedi o armă de propagandă formidabilă pentru a relansa perspectivele Kremlinului pe scena mondială, dar există și riscul ca reputația sa să se prăbușească din cauza unui efect de bumerang, în cazul în care mult așteptatul remediu s-ar dovedi ineficient sau nesigur, comentează ziarul italian.
În marea competiție geopolitică, Marea Neagră a devenit un punct fierbinte în noul război rece dintre Rusia și SUA, titrează EFE, adaugând că România a ajuns o verigă crucială în strategia de apărare a Alianței Atlantice în Europa, confruntându-se cu schimbări geopolitice majore și noi paradigme nemaivăzute de la sfârșitul Războiului Rece. De la anexarea Crimeii de la Ucraina, Rusia și-a sporit prezența militară în Marea Neagră, cu avioane de război, nave, submarine și sisteme de rachete, forțele armate rusești folosind apele mării ca teatru pentru exerciții militare cu zeci de mii de soldați, amintește La Prensa Latina. Pe fondul activității militare sporite a Rusiei în regiunea Mării Baltice, Suedia derulează un program accelerat de reînarmare, inclusiv prin achiziționarea de sisteme de rachete Patriot din SUA, Stockholmul anunțând că îşi va spori cheltuielile militare cu aproximativ 40% în următorii cinci ani, informează The Guardian. Guvernul suedez, citat de ziarul britanic, a anunţat că bugetul său militar va crește succesiv între 2021 și 2025. (Cristina Zaharia)