Covid-19: restricţiile se înmulţesc în Europa”, titrează Le Figaro, detaliind că Irlanda şi Ţara Galilor devin primele teritorii din Europa care îşi reînchid populaţia în case în faţa celui de-al doilea val de coronavirus. Cehia, la rândul ei, limitează circulaţia la deplasările esenţiale, remarcă The Guardian, adăugând că şi alte ţări şi regiuni europene pregătesc restricţii pentru a reduce rata infectărilor. „Cazurile zilnice de coronavirus ajung în România la aproape 5.000”, titrează ABC News, citând o ştire Associated Press. „România a atins miercuri cel mai mare record de până acum, cu 4.848 de cazuri pozitive de coronavirus, în contextul în care autoritățile au efectuat un număr record de teste”, detaliază ABC News. Site-ul de ştiri mai notează şi că la nivel naţional, 255 de localităţi au intrat în „scenariul roşu” ceea ce înseamnă că „măștile sunt obligatorii în toate locurile publice, restaurantele, cafenelele, teatrele și cinematografele sunt închise, iar şcolile trec la predarea online”. În Germania, premierul bavarez Markus Söder avertizează că al doilea val de coronavirus amenință să „scape de sub control”, afirmând totodată că nu dorește să facă „previziuni apocaliptice”, dar nu vrea nici să întrețină un „optimism naiv”. „Carantina poate fi ultima soluție”, insistă premierul bavarez, citat de Der Spiegel. Între timp, Reuters anunţă că însuşi ministrul german al sănătăţii a fost depistat pozitiv la coronavirus, având simptome specifice unei răceli.
Al doilea val al pandemiei creşte riscurile pentru economia Europei, avertizează FMI, îndemnând guvernele să continue cu hotârâre politicile de sprijinire a redresării, scrie La Stampa. Totuşi, deşi economiştii de la Washington se aşteaptă la cea mai mare contracţie de la Al Doilea Război Mondial încoace, de ordinul a 7% în 2020, estimările au înregistrat o îmbunătăţire faţă de scăderea prognozată în luna iunie, de 8,5%, mai notează ziarul italian, detaliind că cele mai afectate de criză sunt ţările avansate ale Europei. În ciuda creşterii infectărilor, acest al doilea val pare a fi mai puţin letal, constată Financial Times. Analizând datele de până acum, ziarul constată că numărul pacienților cu Covid-19 cu simptome suficient de grave încât să ajungă la spital a crescut mai puțin abrupt, iar serviciile de sănătate nu sunt la fel de copleşite, cum ar fi fost dacă s-ar fi continuat cursul din martie şi aprilie. În plus, chiar şi pacienţii în stare critică au acum mai multe şanse de supravieţuire decât în primăvară, graţie, mai ales, unor mai bune scheme de tratament în spitale, mai observă Financial Times.
La Stampa scrie despre „ultima modă la New York în vreme de izolare: un melc ca prieten”. Totul a început în urmă cu unsprezece luni când Mira Moor a luat acasă un melc pe l-a găsit pe o frunză de rucola. După ce şi-a prezentat noul prieten pe reţelele de socializare, botezându-l Rocket, femeia a constatat că sute de newyorkezi i-au urmat exemplul, aducând acasă melci de parcă ar fi fost căţeluşi găsiţi pe stradă. Potrivit La Stampa, s-a creat chiar şi un grup de discuţii format din „mămici de melci”, unde newyorkezii fac schimb de informații privind alimentaţia acestora, printre mâncărurile preferate aflându-se pepenele verde, oasele de pește, cojile de ouă și, desigur, rucola. Se pare că melcilor le merge foarte bine ca animale de companie, pentru că în decurs de un an Rocket a devenit dublu, mai remarcă La Stampa.
La nivel european, o ‘mare majoritate’ de cetățeni vor ca fondurile UE să depindă de respectarea statului de drept şi a principiilor democratice, constată EuObserver. Potrivit unui sondaj efectuat la comanda Parlamentului European, chiar şi în Ungaria şi Polonia, două țări anchetate de UE pe tema încălcării statului de drept și a principiilor UE, o majoritate de circa 72% dintre cetăţeni sunt de acord sau înclinaţi să accepte această regulă, în timp ce doar 16-18% se declară împotrivă. Totodată, potrivit ziarului elen Efimerida ton Syntakton, marea majoritate a europenilor insistă asupra majorării bugetului UE pentru a face față pandemiei. Combaterea coronavirusului prin creșterea fondurilor de la buget rămâne o prioritate ridicată pentru cetățenii europeni care solicită în același timp investiții pentru relansarea economică și ocuparea forței de muncă, dar și luarea de măsuri cu privire la schimbările climatice, remarcă ziarul elen, analizând datele aceluiaşi sondaj paneuropean.
Miniştrii agriculturii din UE au ajuns la un acord miercuri, după lungi negocieri, cu privire la o reformă a politicii agricole comune, anunţă La Libre Belgique. Ziarul belgian constată că, deşi criticat de organizaţiile de mediu că nu cuprinde măsuri suficiente în această privinţă, acordul prevede că toţi agricultorii ar urma sa fie obligaţi să respecte norme de mediu mult mai stricte pentru a primi ajutoare financiare europene. Bugetul stabilit este de circa 387 de miliarde de euro pentru şapte ani, fiind cea mai mare alocare bugetară a UE, mai scrie La Libre Belgique. Pentru a se stabili regulile ce se vor aplica din ianuarie 2023, reforma agricolă a UE urmează să fie aprobată şi de Consiliu şi Parlamentul European, notează Handelsblatt, comentând că mecanismul actual de distribuire a banilor atrage, în mod regulat, mari critici, deoarece promovează marile corporații agricole în locul fermelor mici, suprafertilizarea, un nivel ridicat de utilizare a pesticidelor și contribuie la dispariția speciilor.
În Statele Unite, New York Times continuă numărarea zilelor pâna la alegerile prezidenţiale şi constată că cu 13 zile înainte de data scrutinului, preşedintele Trump înregistrează cele mai bune sondaje de la ultima dezbatere, dar „cele mai bune” nu înseamnă şi bune în general. În statul Iowa, unde Trump a câştigat confortabil în 2016, Joe Biden are un mic avantaj, în schimb în capitala statului Georgia, Atlanta, multe suburbii locuite de populaţia albă continuă să-l susţină pe Trump, rezonând la mesajul său „lege şi ordine”, mai constată New York Times.
Încheiem cu o declaraţie a Papei Francisc care a făcut vâlvă în presa internaţională, fiind văzută de Euronews drept un „punct de cotitură” pentru susţinerea parteneriatului civil între persoane de acelaşi sex. Potrivit La Stampa, Suveranul Pontif a afirmat în cadrul unui documentar lansat miercuri la Festivalul Internaţional de Film de la Roma, că: „Persoanele homosexuale au dreptul să se afle într-o familie. Sunt copii ai lui Dumnezeu și au dreptul la o familie. Nimeni nu ar trebui să fie exclus sau să fie nefericit din cauza asta. Ceea ce trebuie să facem este să creăm o lege privind uniunile civile. În acest fel, cuplurile sunt acoperite din punct de vedere legal. Am luptat pentru asta», a spus Suveranul Pontif. „Cuvintele Papei Bergoglio nu se adresează unei singure țări, ci întregii lumi. Și mai presus de toate, discursul său intenționează în primul rând să sensibilizeze Biserica, pe plan intern”, comentează La Stampa, în timp ce Irish Post consideră că Papa se depărtează semnificativ de poziţia Bisericii Catolice şi de predecesorii săi. New Yort Times conchide că este cea mai puternică declaraţie de până acum din timpul unui pontificat caracterizat printr-un ton tolerant şi incluziv.
Carolina Ciulu, RADOR
