În toiul celui de-al doilea val al pandemiei de COVID-19, cursa vaccinurilor se întețește. Pentru vaccinuri, Comisia Europeană are contracte cu mai multe companii farmaceutice, iar înainte de sfârșitul lunii decembrie ar putea fi vaccinați primii cetățeni europeni, a declarat, pentru ANSA, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, subliniind că statele membre trebuie să pregătească logistica pentru distribuirea a sute de milioane de doze. În Italia, prima țară europeană afectată de pandemia de coronavirus, în februarie, 44% dintre respondenții unui sondaj realizat de compania SWG, citată de Le Figaro, s-ar imuniza cu siguranţă, iar 26% numai dacă este obligatoriu. Pe de altă parte, același sondaj arată că unul din cinci italieni consideră că virusul ar fi fost creat în laborator și răspândit în mod intenționat pentru a modifica echilibrul global, în timp ce 5% cred că acesta nici măcar nu există, dar că este folosit ca pretext pentru a controla oamenii și economiile, adaugă Le Figaro. Ce urmează? întreabă ziarul mexican El Financiero și răspunde că, deși perspectivele pandemiei rămân incerte în 2021, după ce au îndurat un an de luptă cu noul coronavirus, guvernele și populațiile au acum o mai bună înțelegere a situației, a modului de a încetini răspândirea bolii și a atenuării daunelor pe care le provoacă pandemia.
În legătură cu tema blocării de către Polonia și Ungaria a bugetului UE și pe cel vizând redresarea în urma pandemiei, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îndemnat Polonia şi Ungaria să se adreseze Justiţiei europene, dacă guvernele lor vor să conteste legătura pe care UE intenţionează s-o stabilească între acordarea de finanţări europene şi respectarea statului de drept, mai curând decât să blocheze un plan de relansare de care cetăţenii europeni au mare nevoie în confruntarea cu actuala criză, reține Le Vif. Pe de altă parte, ministrul german de Externe, Heiko Maas, s-a declarat convins că situația ar putea fi în curând soluționată, scrie EUObserver. Totuși, Budapesta și Varșovia nu au dat semne că și-ar reduce din obiecțiile față de condiționarea fondurilor de respectarea statului de drept, considerând că asemenea prevedere ar putea deveni un mijloc de exercitare a unor presiuni poltice, menționează EUObserver.
În același timp, Franța se află într-o situație paradoxală, deoarece contestata lege a cercetării și cea privind securitatea globală, plus proiectul de lege privind islamul și separatismul, conțin dispoziții care amenință idealul de libertate pe care Hexagonul s-a angajat să îl apere, critică revista americană The Atlantic. Franța este tulburată, este în criză, continuă The Atlantic și constată că șomajul în masă, frustrarea cauzată de carantină și frica provocată de reluarea atacurilor teroriste nu pot decât să agraveze diviziunile, toate fiind un avantaj pentru forțele populiste și extremiste.
În SUA, după ce și-a negat săptămâni întregi înfrângerea în alegerile prezidențiale, președintele Donald Trump a dat, în sfârșit, undă verde procesului de transfer al puterii către Joe Biden, informează publicația franceză 20 Minutes. Într-o serie de postări pe Tweeter, actualul locatar al Casei Albe a ales să recomande „în interesul superior al țării” ca agenția guvernamentală însărcinată cu transferul de putere să facă „ceea ce este necesar cu privire la protocoale”, însă a subliniat că el crede încă în șansele sale de victorie și că duce o „luptă dreaptă” pentru aceasta, completează 20 Minutes.
În ceea ce privește noianul de provocări cu care se va confrunta Joe Biden, The Sydney Morning Herald crede că o importanță imediată o au temele legate de proliferarea nucleară, mai ales prelungirea Noului START și pericolele reprezentate de programele nord-coreene și cele iraniene. Cât despre NATO, secretarul generalal al Alianței, Jens Stoltenberg, crede că Joe Biden va fi la fel de exigent ca Donald Trump și va avea aceleaşi aşteptări de la partenerii europeni, de creștere a cheltuielilor lor militare, citează La Libre Belgique. Într-un interviu acordat mai multor ziare germane, înaltul oficial al NATO a declarat că este sigur că va găsi în Biden „un partizan fervent al Alianţei”, ceea ce constituie în sine o reală diferenţă faţă de Trump, care a calificat NATO ca fiind „învechită”. Secretarul general al NATO a mai anunţat, în interviul citat de La Libre Belgique, că sarcina cea mai importantă a NATO constă în a evita ca actuala criză sanitară să devină o criză de securitate și a avertizat împotriva ideii unei politici de securitate europene independente şi împotriva unei slăbiri a NATO, întrucât garanţiile de securitate americane, descurajarea nucleară şi prezenţa trupelor americane în Europa rămân „absolut necesare”.
Cristina Zaharia, RADOR
