Parlamentul European condiţionează finanţările europene de respectarea statului de drept

Ieri Parlamentul European a adoptat bugetul multianual al Uniunii Europene şi fondul de reconstrucţie, numitul Next Generation European Union (NGEU) destinat contracarării efectelor economice a pandemiei de coronavirus, în total 8.500 miliarde de euro. Odată cu bugetul a fost adoptată şi un alt document care condiţionează acordarea banilor, de respectarea principiilor statului de drept de către guvernele statelor membre. Acest mecanism prevăzut a generat dispute foarte ascuţite în ultimele săptămâni.

Ce prevede clauza?

Documentul prevede că plăţile din fondurile UE pot fi reduse sau îngheţate complet, dacă se dovedeşte că într-un stat în cursul administrării fondurilor s-au încălcat principiile statului de drept. Mai concret: în cursul aplicării mecanismului, Comisia Europeană va avea în vedere rapoartele privind starea statului de drept în fiecare ţară membră, vor verifica informaţiile despre evaziune fiscală sau evitarea impozitării. Mai mult decât atât, noua reglementare nu doar atunci se va aplica, dacă de exemplu prin corupţie sau fraude se cheltuie abuziv fondurile europene. Norma juridică se va aplica şi atunci, dacă drepturile fundamentale, care trebuie să fie respectate de către fiecare stat – de exemplu democraţia sau independenţa justiţiei – sunt încălcate în mod sistemic şi acest lucru influenţează sau poate influenţa şi administrarea fondurilor comunitare. Deputaţii europeni au reuşit să întroducă în text exemple, care fac să explice univoc situaţiile în care mecanismul va fi aplicat. Printre aceste exemple figurează ameninţările la adresa libertăţii justiţiei, lipsa remedierii hotărârilor abuzive şi limitarea dreptului de a contesta deciziile considerate nedrepte.

Hotărârea parlamentului are în vedere o soluţie ca retragerea banilor să nu afecteze beneficiarii finali ai fondurilor. Cu alte cuvinte pentru abuzurile guvernanţilor nu pot să sufere instituţiile şi asociaţiile care ar fi trebuit să primească banii. Organizaţiile civice, studenţii, întreprinzătorii sau fermierii care au obţinut sprijin financiar prin proiecte UE au dreptul să se adreseze direct Comisiei Europene prin intermediul unui site creat pentru acest scop şi astfel au posibilitatea de a beneficia direct de sprijinul financiar fără ca guvernul statului respectiv să poate să intervine în acest proces. Comisia Europeană a fost autorizată că dacă este cazul să redistribuie sumele reţinute de la un stat membru către celelalte state.

Paşii care urmează?

Hotărârea adoptată ieri de Parlamentul European va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2021 şi se va referi la toate fondurile care sunt în administrarea comună a UE şi a statelor membre. Potrivit Convenţiei de la Lisabona fiecare hotărâre a UE poate fi atacată la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) şi hotărârea nu se va aplica faţă de statul respectiv până când instanţa nu va lua o decizie. În general un proces durează nouă luni. În cazul în care însă instanţa respinge apelul, mecanismul se va aplica retroactiv. Potrivit informaţiilor portalului maghiar Telex, Guvernul Ungariei a anunţat că va ataca clauza statului de drept la CEJ.

O hotărâre cu dedicaţie?

Votul de ieri a fost precedat de dispute aprinse în Consiliul Uniunii Europene. Ungaria şi Polonia a ameninţat cu utilizarea dreptului de veto asupra bugetului şi NGEU, dacă plata banilor va fi condiţionată de respectarea principiilor statului de drept. Premierul maghiar, Orbán Viktor a explicat că statul de drept este un concept politic. Întroducerea acestuia într-un text juridic va da naştere la interpretări abuzive. Pe de altă parte reprezentanţii grupurilor politice din PE au spus că CE are nevoie de un mecanism eficient pentru controlul banilor. „Uniunea Europeană nu este un bancomat, de unde guvernele pot retrage banii, fără nicio obligaţie” – a argumentat poziţia sa Manfred Weber, liderul grupului parlamentar al Partidului Popular European, grup, din care face parte şi Fidesz, a cărei preşedinte este Orbán Viktor.

Presa maghiară apropiată de guvernul susţinea că mecanismul propus de Bruxelles este menită să şantajeze Ungaria să accepte imigranţi şi să legalizeze căsătoria între persoane de acelaş sex, lucru care ar fi în contradicţie cu valorile moral-creştine adoptate de guvernul maghiar. Impunerera acestor obiective ar leza suveranitatea statului maghiar. Oficialii din Bruxelles au negat aceste acuzaţii, susţinând că politica faţă de imigranţi sau minorităţile sexuale nu au nicio legătură cu bugetul uniunii. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Layen de mai multe ori a subliniat că mecanismul propus va fi aplicat nediscriminatoriu faţă de fiecare stat membru.

Cu toate acestea se poate observa că între Ungaria şi Polonia şi UE există o dispută mai veche. Cele două state au încercat să limiteze libertatea presei, au eliminat judecătorii incomozi, Guvernul maghiar a făcut imposibilă funcţionarea Universităţii Central Europene la Budapesta, a desfiinţat sau a preluat ziarele critice (cazul cotidianului Népszabadság, care a fost ziarul cu cel mai mare tiraj din Ungaria a făcut înconjorul lumii), a încălcat autonomia academică şi universitară, a eliminat de pe piaţă întreprinzătorii, care nu au „cotizat” pentru organizaţiile subordonate guvernului etc.

Nu este întâmplător că împotriva celei două ţări a fost declanşată procedura pe baza articolului 7 din Tratatul UE. Care practic echivalează cu excluderea din comunitate.

Disputa a fost tranşată săptămâna trecută, când UE a dat un ultimatum celor două ţări: ori acceptă mecanismul propus, ori 25 de state vor crea un fond de reconstrucţie proprie şi vor exclude Ungaria şi Polonia (art. 122 din Tratatul UE face posibil acest lucru). Astfel cele două ţări au cedat. Ca premiu de consolare, Consiliul Uniunii Europene a însoţit hotărârea de un text explicativ prin care statua că hotărârea nu se va aplica până când CEJ nu a pronunţat soluţia în cazul în care au fost sesizaţi. Acest drept oricum exista pentru statele care nu sunt mulţumite de deciziile UE, însă a dat posibilitatea celor două state ca să comunice înfrângerea ca pe o victorie.

Aspecte strategice

Dincolo de disputele dintre cele două state „recalcitrante” şi restul ţărilor membre, decizia de ieri este un pas important către o integrare mai strânsă în cadrul UE. Prin această hotărâre Comisia Europeană a căpătat un mijloc eficient de a impune anumite valori comune în fiecre stat membru. De acum înainte Uniunea europeană nu va mai fi doar un club de discuţii politice, unde reprezentanţii ţărilor spun discursuri frumoase despre solidaritate şi cooperare, după care se întorc în ţările lor şi fac ceea ce doresc ei, fără să ţine cont de principiile adoptate în comun. Adoptarea acestei hotărâri este totodată o înfrângere pentru politicieni populişti, ca Orbán Viktor sau Jarosław Kaczyński, liderul partidului de guvernământ din Polonia.

În acelaş timp nu putem să nu observăm, că hotărârea de ieri ascunde şi posibilitatea de a folosi abuziv această normă. Condiţionarea finanţărilor europene de respectarea statului de drept este practic extinderea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), aplicată până acum doar României şi Bulgariei pentru toate statele cu posibilitatea aplicării unei sancţiuni mai dure. Prin acest mecanism – în cazuri extreme – se pot interveni în politica internă a unei ţări, se pot împiedica unele partide de a ajunge, sau de a se menţine la putere.

Székely Ervin, Rador