Captivată de pandemie, presa internațională își păstrează totuși spațiu și pentru alte teme, cum ar fi riscurile politicii externe a Turciei și chiar și ultimele evoluții politice din România.
Noua tulpină de coronavirus depistată în Regatul Unit face obiectul editorialelor marilor ziare britanice. The Financial Times consideră că mutația poartă pandemia într-o nouă fază: „Pentru Regat și pentru lume este acum limpede că euforia de înțeles privind apariția vaccinurilor va trebui acum să fie temperată. Gestionarea coronavirusului n-a putut fi vreodată altceva decât un maraton; pentru guvernele și cetățenii deja epuizați, noua tulpină împinge linia de finiș un pic mai departe”. The Guardian vede mai degrabă o altă mutație, cea a perspectivelor economice britanice, sub titlul „Brexit și Covid: o țară pe muchie de cuțit”: „Dificultățile generate de pandemie și de plecarea din UE amenință să conveargă.” „Brexit și Covid, cele mai mari două amenințări pentru Regat, au mers în paralel pe parcursul lui 2020. Însă apariția unei noi tulpini, ducând la reinstituirea carantinei în ajunul plecării noastre din UE, înseamnă că aceste probleme anterior distincte au ajuns într-o catastrofală aliniere.” Și editorialul cotidianului elvețian Le Temps se ocupă tot de „Covid şi Brexit, dublă pedeapsă într-un an debusolat”. „Panica sanitară” declanşată de noua tulpină a închis în câteva ore frontierele spaţiului Schengen pentru guvernul britanic. „Ilustrarea izolării insulare în caz de catastrofă mondială nici nu putea fi mai evidentă”. Dar și „închiderea dezordonată a frontierelor de partea europeană a evidențiat din nou limitele coordonării în situaţii de extremă urgenţă”. Fapt confirmat și de un articol Euronews despre „reuniunea de urgență” de luni a guvernelor UE, care „au subliniat importanța menținerii granițelor deschise în spațiul Schengen și permiterea revenirii cetățenilor europeni din Regatul Unit”, după ce faptul se consumase. De peste ocean, The Washington Post scrie în editorialul său că noua tulpină a fost detectată încă din septembrie și s-a răspândit rapid în ultima lună, astfel că premierul britanic Boris Johnson ar fi trebuit să acționeze mai din timp. Pe de altă parte, „un virus cu o transmitere îmbunătățită poate amenința orice țară cu și mai multe infecții, suferințe și decese”. Vești bune de la OMS, totuși, experții ei asigurând că noua tulpină nu e mai periculoasă decât cele vechi și nici modul de transmitere nu s-a schimbat, informează postul BBC. De asemenea, companii farmaceutice au anunțat că vaccinurile lor sunt cel mai probabil eficiente și împotriva noii tulpini; Pfizer și Moderna le testează acum pentru a confirma acest lucru, a transmis CNN. „Începe dificila cursă a vaccinărilor în Europa”, titrează cotidianul elen Naftemporiki. „Camioane cu mii de doze de vaccin la temperaturi foarte scăzute sunt așteptate să pornească de la fabrica Pfizer din orașul belgian Puurs, marcând începutul unui efort fără precedent de distribuire simultană a dozelor în toate cele 27 de state membre.” O altă problemă e că unele ţări „se confruntă încă cu un val de suspiciune privind vaccinul, cum ar fi Franța, Polonia și Austria”. Nu însă și Ungaria, asigură Radio Kossuth de la Budapesta, unde „interesul pentru vaccinare este mare”, conform cabinetului premierului. Până acum s-au înscris deja online pe liste 307.000 de persoane şi încep să se întoarcă şi formularele trimise prin poştă. Până la imunizare, Slovenia s-a apucat să-și testeze în masă cetățenii, conform agenției sârbe Tanjug: „testarea voluntară în masă va începe în 13 orașe. La Ljubljana, testarea va avea loc marţi”. În fine, de la vecinii ucraineni o veste bună: Ministerul Sănătăţii de la Kiev, citat de Korrespondent, a anunțat marţi că numărul infectărilor depistate în ultima zi a fost surclasat de numărul vindecărilor, cu o diferență de peste 5.500 de cazuri.
Relațiile Turciei cu puterile regionale și mondiale par a fi tot mai încordate ori cel puțin instabile. Cotidianul israelian Haaretz apreciază că, „mulțumită” președintelui Erdogan, Turcia n-a mai fost de 50 de ani atât de izolată pe scena internațională. „SUA au lovit Turcia cu sancțiuni. Europa își pierde răbdarea cu Erdogan. Relațiile cu Rusia și Iranul nu sunt roz, iar Ankara n-ar trebui să mai conteze nici pe Qatar”, rezumă Haaretz. Subiectul e dezvoltat în Israel și de Jerusalem Post, într-un editorial semnat de un tandem inedit, un profesor universitar turc și unul grec. Turcia a devenit „o amenințare de securitate pentru multiple state și regiuni”, întrucât „regimul Erdogan se implică în exterior într-o politică expansionistă, extrem de destabilizatoare, iar pe plan intern adoptă măsuri autocrate, violente”. Lista e lungă: operațiuni și ocupație militară în țări vecine, susținerea extremismului și terorismului (Hamas, ISIS), oprimare religioasă în țară, opozanți politici încarcerați sau concediați cu miile, „inginerie demografică” și represiune militară în regiunile kurde, foraje ilegale în apele Ciprului, contestarea suveranității maritime a Greciei, trafic de ființe umane și utilizarea fluxurilor migratorii ca armă politică pentru șantajarea Europei. În plus, „Ankara are relații tot mai strânse cu Rusia, China și Iran pe multiple paliere”. Și cum actualul guvern „anti-occidental, antidemocratic, o combinație de islamism cu ultranaționalism turcesc, complet incompatibil cu valorile fundamentale UE” prezintă în propaganda sa internă Europa ca pe o „fortăreață a nazismului” anti-turcă și anti-musulmană, îndemnul autorilor către UE este să gestioneze „problema turcească”. Ceea ce UE nu se prea grăbește să facă, arată publicația elenă Efimerida Ton Syntakton, comentând că Germania „coboară cu picioarele pe pământ” aşteptările Greciei. Atena ceruse un embargou UE asupra armamentului pentru Turcia, „însă majoritatea liderilor UE nu a decis nicio sancţiune, adoptând linia mai blândă a Germaniei” și amânând decizia pentru martie 2021. Motivul ar fi că Turcia încearcă acum o detensionare cu UE, iar embargoul ar fi oricum complicat de adoptat, dată fiind apartenența ei la NATO. Cotidianul francez Liberation publică o amplă corespondență de la Istanbul despre „noii ieniceri” ai Turciei, mai exact dronele, ajunse acum în rol de „erou național”. Drona TB2 de producție internă, ieftină, fiabilă și cu operatori experimentați e un „factor-cheie” al succesului militar al Ankarei. „La fiecare operațiune militară” propaganda statului difuzează masiv în presă filmări necenzurate cu „zecile de cadavre” produse de o singură lovitură a dronelor în Irak, Siria, Caucaz sau Libia. Astfel a reușit armata turcă să „decimeze cu eficacitate de metronom” trupele regimului sirian în februarie sau să administreze ulterior o înfrângere categorică forțelor armene. Erdogan, care „nu și-a ascuns vreodată intenția de a-și face țara o putere mondială”, duce o „politică din ce în ce mai militaristă”, conchide Liberation.
Recentul acord de guvernare de la București a mărit și vizibilitatea României în presa internațională. „În România pro-europenii parafează un acord pentru a forma un guvern”, titrează La Libre Belgique, precizând că e vorba de „trei partide de centru-dreapta”. Agenția franceză AFP reține că „fostul bancher Florin Cîțu va deveni cel de-al 18-lea premier al României din ultimii 31 de ani” și că „acordul sparge blocajul apărut în urma alegerilor”. Din Germania, Süddeutsche Zeitung observă că „în ultimii opt ani activitatea guvernului era stabilită de fiecare dată de PSD, partid puternic dar tarat de numeroase scandaluri de corupţie”. Publicația catalană La Vanguardia scrie că „potrivit surselor coaliției, cele trei partide speră ca noul guvern să fie învestit de noul parlament miercuri după-amiază”, având în vedere că dețin majoritatea în legislativ. Portalul balcanic Balkan Insight, cu redacția principală la Belgrad, comentează că PNL va ceda portofolii importante către USR-PLUS în schimbul susținerii lui Ludovic Orban la șefia parlamentului [sic!]. Astfel, USR-PLUS va obține ministere-cheie pentru programul guvernamental reformist, care în plus vor beneficia și de cele mai mari fonduri de redresare de la UE, fapt ce a generat nemulțumiri în PNL. Balkan Insight mai notează și angajamentul coaliției de a anula reformele judiciare ale PSD. Agenția de presă ungară MTI se concentrează pe viitorii demnitari maghiari ai guvernului. „Preşedintele UDMR a explicat că în programul de guvernare un capitol separat e dedicat minorităţilor naţionale şi include garanţii instituţionale privind conservarea identităţii. Alegerea primarilor în două tururi, solicitată de USR, nu a fost inclusă în program, deoarece UDMR nu a fost de acord.” Fără a pomeni de guvern, agenția chineză de știri Xinhua relatează că la prima sa ședință noul Senat al României și-a ales-o președintă pe Anca Dragu de la USR-PLUS, a treia formațiune ca mărime din parlament, învingătoare în fața candidatului PSD, cel mai mare partid din legislativ. (Andrei Suba, RADOR)/asuba/avladucu
