Galway – De la „Orașul triburilor” la Capitală Europeană a Culturii

Orașul medieval Galway (Gaillimh, în irlandeză) se află în provincia Connacht, Irlanda, pe râul Corrib, între Lough Corrib și Golful Galway, fiind înconjurat în întregime de comitatul Galway, a cărei reședință este, deși el însuși este administrat separat. Al patrulea cel mai mare oraș al țării și al șaselea cel mai mare oraș de pe insula Irlanda, Galway este una dintre cele mai strălucitoare și mai intrigante bijuterii din vestul Irlandei. Acesta marchează punctul intermediar de pe Calea Atlanticului Sălbatic și este singurul oraș de pe întregul traseu de 2500 km. Orașul este sălbatic și boem și, în același timp, plin de cultură, artă, feluri de mâncare excepționale și muzică. Pe lângă faptul că este o destinație populară pe litoral, cu plaje lungi de nisip, Galway este și un oraș înfloritor și cosmopolit. Este întotdeauna o bucurie să explorezi străduțele sale minunate, fațadele magazinelor colorate și cultura cafenelelor sau a barurilor. Galway este cunoscut mai ales pentru proliferarea festivalurilor și a evenimentelor civice, mulțimi uriașe adunându-se pentru renumitul Festival Internațional de Artă Galway, cursele de mașini Galway Races, spectaculoasa paradă de Halloween – Macnas și numeroase alte evenimente ce au loc de-a lungul anului. Nu mai puțin de 122 în total! Marile tradiții ale ospitalității din Irlanda își găsesc locul și în acest oraș, înțesat de vegetație și muzică tradițională, prezentă în multe dintre pub-urile și spațiile orașului, care așteaptă cu nerăbdare să primească vizitatori!

Scurt istoric al orașului

Galway este un oraș vechi, plin de istorie și cu un trecut extrem de interesant, care a fost înregistrat pentru prima dată în anul 1124, când a fost construit primul fort. Cu toate acestea, orașul a fost fondat în secolul al XIII-lea. În anii 1170-1171 englezii au invadat Irlanda de Est, iar în 1232 un baron pe nume Richard Mór de Burgh a luat sub stăpânirea sa această zonă, creând ceea ce numim astăzi un oraș. În anul 1396, Galway a primit, printr-un document oficial, un statut ce acorda cetățenilor anumite drepturi, pentru ca mai apoi să fie transformat în comitat regal. În 1484 a fost instalat primul primar al micului orășel, care avea o populație de aproximativ 3.000 de locuitori. În zilele noastre nu ar fi catalogat mai mult decât un sat, însă după standardele vremii, era un oraș de dimensiuni medii. Timp de secole, Galway a fost dominat de 14 familii cunoscute sub numele de triburile din Galway (Athy, Blake, Bodkin, Browne, Darcy, Deane, French, Font, Joyce, Kirwan, Lynch, Martin, Morris și Skerrett), iar primarul și cetățenii de frunte proveneau, de obicei, numai din rândul acestor familii. Fiecare din cele 14 triburi a menținut o cvasi-independență, păstrând totuși legături respectuoase cu coroana britanică. Orașul Galway este cunoscut și sub denumirea de „Oraș al triburilor”, numele acestor 14 familii reprezentând în zilele noastre denumirile sensurilor giratorii din Galway City. În secolele XIV și XV, regii englezi au pierdut treptat controlul asupra Irlandei, cu excepția Dublinului și a împrejurimilor din Pale. Cu toate acestea, Galway a fost în mare măsură, o insulă a englezilor. Orașul a suferit două incendii severe, în 1473 și 1500, acestea fiind un pericol constant și iminent, întrucât majoritatea clădirilor erau din lemn cu acoperișuri de paie. Cu toate acestea, exista și un avantaj, și anume acela că orice clădire care ardea putea fi ușor și rapid înlocuită. Galway a primit noi privilegii în 1545 și 1579, care i-au extins jurisdicția până la Insula Aran.

Primul spital, St. Bridget, a fost construit în 1543, an în care Galway a suferit un focar de Boală englezească a transpirației – Sudor Anglicus, de la armata engleză. Această maladie misterioasă a făcut ravagii în Anglia anului 1485 şi, după ce a omorât circa 3 milioane de oameni în şase decenii, a dispărut fără urmă în negura istoriei. Totuși, cercetători din domeniile medicină şi istorie au încercat să descopere agentul patogen vinovat de secerarea rapidă a englezilor, uneori chiar și în mai puţin de o zi. Sudor anglicus îşi trăgea numele de la faptul că bolnavul avea o febră puternică (de unde și denumirea de Boala englezească a transpiraţiei), şi apoi nu mai putea să respire, moartea survenind prin sufocare. Abia în 1944 s-a descoperit microbul vinovat, ceva între bacterii şi virusuri – Mycoplasma pneumoniae, care atacă plămânii. Cu toate acestea, Galway s-a recuperat curând și a prosperat din nou.

În 1610, James I a oferit orașului un alt statut, care a făcut ca Galway și ținuturile din jur să devină un comitat cu acte în regulă. Cu toate acestea, Galway a suferit grav în 1649, când ciuma a lovit orașul, având loc un număr însemnat de decese. Apoi, în august 1651 englezii, sub generalul lor Edmund Ludlow, au asediat Galway. După un lung atac, orașul s-a predat în sfârșit, în aprilie 1652. Bătălia de la Aughrim, purtată la 12/22 iulie 1691, a fost ultima mare luptă terestră din Irlanda, implicând armatele Williamite și Iacobite. Cert este că rezultatul bătăliei a schimbat cursul istoriei irlandeze. Armatele Williamite au ieșit victorioase, însă cu enorme sacrificii umane. Se estimează că 9.000 de soldați și-au pierdut viața în acea zi fatidică, ceea ce a făcut-o una dintre cele mai sângeroase bătălii din istoria Irlandei. La începutul secolului al XIX-lea populația din Galway era de aproximativ 5.000 de locuitori, dar a scăzut de-a lungul secolului. Întreaga regiune a suferit grav din cauza Marii Foamete din 1845-1849, care aproape că a lichidat Irlanda, înregistrându-se o pierdere considerabilă a populației. Cu toate acestea, orașul și-a recăpătat, treptat, valoarea de altădată, și prin faptul că au început să fie construite unele dintre cele mai importante edificii și rețele: Tribunalul Galway (1812), Podul Salmon Weir (1818), Colegiul Queens Galway (deschis în 1849) și chiar prima cale ferată (în 1850). Totuși, mulți dintre locuitorii din Galway trăiau în secolul al XIX-lea în condiții sărace și precare. În timpul secolului al XX-lea Galway a reînviat. Până în 1950 avea deja aproximativ 21.000 de locuitori. Astăzi, Galway este un important centru comercial local, Eyre Shopping Center fiind inaugurat în 1991. În ultimii ani, Galway a „suferit” un boom economic, iar populația a crescut rapid, în zilele noastre, aceasta însumând peste 79.000 de locuitori.

Cele mai interesante lucruri despre Galway

* În 1477, Cristofor Columb a vizitat Galway, acest lucru fiind menționat în adnotările sale de pe o copie a „Imaginii Lumii” – Imago Mundi (veche denumire a hărților și descrierilor geografice care dădeau o imagine a lumii cunoscute până atunci).

* Biserica Colegiului Sf. Nicolae (Biserica Irlandei) este cea mai mare biserică parohială medievală din Irlanda, încă folosită în mod regulat.

* Sfântul Nicolas din Myra este patronul spiritual al orașului Galway, încă din secolul al XIV-lea. A trăit în Grecia în secolul al IV-lea. Alegerea acestui sfânt este comună printre porturile maritime, deoarece este patronul marinarilor și al comercianților. De asemenea, este considerat patronul copiilor și se crede că este inspirația pentru tradiția de Moș Crăciun din zilele noastre.

* Tunurile expuse în Piața Eyre au fost capturate de la ruși de armata britanică, în timpul războiului din Crimeea (1853-1856), fiind ulterior cedate orașului irlandez Galway.

* Colegiul Queens din Galway a fost deschis în 1849, cu doar 68 de studenți. Astăzi, aproximativ 20.000 de studenți îi calcă pragul.

* Cel mai lung nume din Irlanda este Muckanaghederdauhaulia, un ținut aflat în comitatul Galway. Versiunea irlandeză a numelui, „Muiceanach idir dhá sháile”, înseamnă „cocină între două locuri strălucitoare” și se referă probabil la o fermă de porci localizată mai de mult în zonă.

* Celebrul actor englez, Peter O’Toole (1932 – 2013), are o puternică legătură cu acest oraș, susținând că s-a născut în Galway înainte de a fi dus în Anglia de părinții săi. Și-a construit o casă la marginea ținutului Clifden, la începutul anilor ’70, unde și-a petrecut multe vacanțe, și a locuit chiar, în diferite momente ale vieții. Vedeta filmelor precum „Lawrence al Arabiei”, „The Lion in Winter” și „Venus”, a câștigat o sumedenie de premii, dar deține recordul pentru cele mai multe nominalizări la Oscar, opt la număr, fără a câștiga vreodată râvnita statuetă. A primit doar Premiul de Onoare al Academiei, în 2003.

* Există 35 de clădiri de patrimoniu, 31 de muzee și 10 galerii de artă în orașul și comitatul Galway, iar 689 de kilometri de coastă din Galway fac parte din Calea Atlanticului Irlandez.

* Galway este renumit pentru găzduirea a nici mai mult nici mai puțin de 122 de festivaluri și evenimente în fiecare an, fiind desemnat, pe drept cuvânt, Capitala festivalurilor din Irlanda. Pe timpul verii, această bijuterie occidentală prinde viață cu festivaluri care atrag cele mai talentate vedete locale și internaționale: Festivalul Internațional de Arte Galway (12-25 iul. 2021), Galway Film Fleadh (6-11 iul. 2021) Galway International Oyster Festival (24 – 26 sep. 2021), considerat unul dintre cele mai mari evenimente de gen din lume.

* Deși Galway este adesea citat ca fiind urbea cu cea mai rapidă creștere din Europa, s-a dezvoltat relativ lent. În perioada medievală timpurie nici măcar nu a fost considerat un oraș, Athenry fiind de 2,5 ori mai mare decât dimensiunea sa. Galway a început să prospere în secolul al XV-lea și a evoluat într-un important port maritim.

* Marmura Connemara, cunoscută și sub numele de Connemara Green, este estimată a avea o vechime de aproximativ 500 de milioane de ani. Extrasă din carierele de marmură de la Streamstown, lângă Clifden, și din comitatul Galway, a fost folosită de-a lungul anilor ca mijloc de schimb, precum și în construirea unor clădiri impunătoare.

* Galway are cea mai mare comunitate Gaeltacht (vorbitoare de limbă maternă irlandeză) din Irlanda – aproximativ 7000 de vorbitori. Celelalte zone Gaeltacht acoperă părți extinse ale comitatelor Donegal, Mayo și Kerry și, de asemenea, unele părți ale comitatelor Cork, Meath și Waterford. Galway este capitala neoficială a Gaeltacht și găzduiește 10% din populația irlandeză.

* Inelul Claddagh (reprezentând două mâini care leagă o inimă, acoperită de o coroană) este simbolul iubirii și al prieteniei din Galway, fiind purtat în întreaga lume. Inelul Claddagh este un inel tradițional irlandez care reprezintă dragoste, loialitate și prietenie. Designul și obiceiurile asociate acestuia își au originea în satul pescăresc irlandez cu același nume din Galway. Inelul, așa cum este cunoscut în prezent, a fost produs pentru prima dată în secolul al XVII-lea.

* În 2007, Galway a fost numit unul dintre primele opt „cele mai sexy orașe” din lume, iar în 2008, a fost clasat pe locul 42 ca cea mai interesantă destinație turistică din lume și pe locul 14, din Europa. Galway este adesea denumit „Inima culturală a Irlandei”, deoarece este cel mai mult asociat cu tradițiile limbii, muzicii, cântecului și dansului irlandez.

* Parcul din Centrul orașului este numit oficial „John F. Kennedy Park”, în onoarea vizitei prezidențiale din 1970. Cu toate acestea, încă este cunoscut de majoritatea irlandezilor drept Piața Eyre. Piața găzduiește porțile vechiului oraș și turnul său de apărare.

* Cele două pasiuni ale oamenilor din Galway sunt caii și sporturile gaelice. Există trei rase de cai indigeni în Irlanda. Este vorba despre poneiul Connemara, Irish Draught și Irish Hunter, fiecare dintre aceste rase remarcându-se prin inteligența și grația sa.

* Cântăreți de la Bing Crosby la Ed Sheeran au cântat despre Galway, primul în melodia „Galway Bay” (Golful Galway) al Irlandei de altădată, iar cel de-al doilea lăudând „Galway Girl”, despre care nu există una, ci două melodii moderne. Un alt cântec despre fetele din Galway este cel scris de Steve Earle și înregistrat de solista irlandeză, Sharon Shannon, al cărui titlu original este  „The Galway Girl”.

* Și pentru că tot am amintit de fetele din Galway, una care chiar a făcut istorie a fost Alice Perry care, în 1904, a fost prima femeie din Marea Britanie și Irlanda care a obținut o diplomă de inginerie.

* Insulele Aran, probabil cele mai faimoase insule din Irlanda, sunt situate chiar lângă coasta Galway. Cele trei insule – Inishmore, Inishmaan și Inisheer – sunt locul perfect de unde Irlanda se poate vedea în toată splendoarea sa.

* Fostul președinte al Africii de Sud, Nelson Mandela, este absolvent de onoare al NUI Galway (Universitatea Națională din Irlanda – Galway).

* Galway găzduiește una dintre cele mai vechi și lungi străzi de promenadă – Salthill. Tradiția spune că trebuie să parcurgi promenada de 2 km și să lovești zidul de la capăt, înainte de a te întoarce.

* În 1941, nava comercială britanică, SS Gairsoppa, care transporta peste 1500 de lingouri de argint a fost scufundată la 300 de mile de coasta de vest a Irlandei de un submarin german. Dar în 2012, în cadrul unei misiuni conduse de Odyssey Marine Exploration a fost recuperată încărcătura de argint, ceea ce a dus la „cea mai importantă și cea mai mare recuperare de metale prețioase din istorie”. În total, firma Odyssey Marine Exploration a adus la suprafaţă 1.203 de lingouri de argint, cântărind 48 de tone, estimate la 38 de milioane de dolari, compania americană primind de la guvernul britanic 80% din sumă. Cu toate acestea, încărcătura ar fi reprezentat doar 20% din totalul comorilor de pe vaporul scufundat, susţin specialiştii.

Cele mai importante obiective turistice

(Photo by MARCEL MOCHET / AFP)

Galway este poate cea mai frumoasă zonă urbană din Irlanda, fiind o destinație extrem de populară pentru cei pasionați de călătorii. Prin urmare, nu este deloc surprinzător faptul că în acest glorios oraș medieval există o sumedenie de locuri care merită vizitate și de activități demne de luat în seamă: Castelul Dunguaire, Insulele Aran, Galeria Kenny, Catedrala Galway, Piața Eyre (cunoscută oficial sub denumirea de „John F. Kennedy Memorial Park”), Parcul Național Connemara, Salthill Beaches, Arcul spaniol, Muzeul Orașului Galway, Biserica Sf. Nicolae, Catedrala Galway, satul Clarinbridge, stâncile lui Moher, Castelul Lynch. Galway este cunoscut de multă vreme și pentru creativitatea lui în materie de festivaluri și cultură, dar scena culinară reflectă creativitatea prin excelență. Un exemplu extrem de grăitor în acest sens este LOAM, situat la colț de Hotel Meyrick, și cunoscut pentru prezentarea bucătăriei irlandeze. Pentru o experiență culinară mai casual, Gaslight Bar & Brasserie este ideal. Atenție însă, restaurantele din Galway sunt ocupate pe tot parcursul anului, așadar cel mai bine ar fi să vă rezervați din timp un loc la masă.

Capitală Europeană a Culturii 2020-2021

Galway – Capitală Europeană a Culturii 2020-2021 se dorește a fi cel mai mare și mai complex festival cultural care a avut loc vreodată pe insula Irlandei. Evenimente în sute de proiecte, parteneriate și colaborări cu artiști și organizații culturale locale, naționale, europene și internaționale din peste 30 de țări diferite alcătuiesc programul de evenimente. Galway City va forma un hub central pentru festival, dar evenimente similare vor avea loc în toate satele, orașele și insulele de pe coasta Galway. Programul 2020-2021 a început oficial la 1 februarie 2020 cu o serie spectaculoasă de evenimente de lansare, culminând cu un spectacol public de două ore în zona Claddagh din orașul Galway. Evenimentul oficial de lansare a avut loc sâmbătă, 8 februarie 2020, la ora locală 17:00, ridicând cortina șirului de manifestări din Galway și incluzând spectacole cu muzică live, jocuri de lumini și focuri de artificii impresionante, dar și alte elemente pirotehnice. Echipa din spatele ceremoniilor spectaculoase ale Olimpiadei de la Londra 2012 a orchestrat întreaga ceremonia de deschidere.

Galway a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii 2020-2021 la data de 20 iulie 2016, cu finanțare oferită de guvernul irlandez, Consiliul Local Galway, Consiliul Județean Galway, Uniunea Europeană și sponsorizări private. Programul complet Galway 2020-2021 a fost lansat pe 18 septembrie 2019, cu un spectacol aerian în Piața Eyre. Munți în fundal, o șosea în prim-plan și un țap care privește neîncrezător spre obiectivul camerei de filmat – așa se prezintă orașul irlandez Galway pe internet. „Galway e ca Barcelona, dar cu ploaie, căci aici plouă 240 de zile pe an”, aflăm de la Helen Marriage, director artistic al programului Capitalei Culturale Galway 2020-2021. Cine se satură de ploaia interminabilă se poate „adăposti” la un pub, pentru că are de unde alege. Orășelul dispune de multe localuri în care se poate petrece de minune cu muzică tradițională irlandeză și nelipsita bere.

Repere Galway 2020-2021

Cu toate că, din cauza pandemiei (și chiar și pe fondul Brexit), fondurile pentru acțiunile de anul acesta au fost drastic reduse, există, totuși, câteva repere mai importante, stabilite anul trecut, care sperăm să-și găsească, și în 2021, continuitatea. Așadar:

* Întregul peisaj montan din Connemara va fi iluminat ca un spectacol epic de artistul finlandez Kari Kola.

* Artistul american David Best, sculptor de renume internațional binecunoscut pentru construirea unor temple imense din foi de lemn reciclate, va crea o nouă lucrare majoră.

* Zonele Claddagh din Galway și Connemara vor juca rolul de gazde pentru un pavilion cu oglinzi uriașe realizate de artistul irlandez John Gerrard.

* Druid Theatre va aduce cele mai importante piese de teatru ale Irlandei din secolul al XX-lea în toate orașele și satele din comitatul Galway.

* Margaret Atwood, autoarea romanului distopic „Povestea Slujitoarei”/ „The Handmaid’s Tale”, ecranizat de Bruce Miller, va reveni în Irlanda pentru a participa la sărbătorirea Zilei Internaționale a Femeii, în cadrul manifestărilor.

* Odiseea lui Homer va fi prezentată într-un tur al plajelor din Galway.

* „Crossing the Line Festival” va fi un festival pan-european realizat de artiști irlandezi și europeni cu dizabilități intelectuale.

* Galway se va alătura orașelor Boston, Belfast și Nashville în găzduirea de concerte ale unor staruri transatlantice de country, blues, gospel, folk și bluegrass.

* Cele mai multe festivaluri de muzică și teatru din Galway vor participa la programul Capitală Europeană a Culturii Galway 2021 cu programe peste așteptări.

„Graţie titlului lor de Capitală Culturală Europeană, Rijeka și Galway vor valorifica întregul potențial al culturii lor pentru a ne îmbogăți experiența de viață și pentru a aduce comunitățile mai aproape”, a apreciat vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas.

Autor: Alina Andrei, RADOR

https://theculturetrip.com/europe/ireland/articles/the-top-10-things-to-do-and-see-in-galway/

https://www.irelandbeforeyoudie.com/facts-about-galway/

https://www.thehistorypress.co.uk/articles/10-facts-about-county-galway/

https://www.irishcentral.com/roots/top-ten-facts-about-galway-irelands-cultural-heart-photos-129159213-237762991

https://www.ceastudyabroad.com/blog/mojo/2016/08/09/galway-10-must-know-facts-about-galway