Intrarea protestatarilor în Capitoliu – deşi este un eveniment fără precedent – poate fi considerată o consecinţă firească a atitudinii preşedintelui în funcţie, Donald Trump.
Apariţia neaşteptată şi oarecum intempestivă a lui Trump de acum patru ani pe scena politică a Statelor Unite a reprezentat un moment de ruptură în tradiţia sistemului bipartit a Americii. Până la el, cele două partide mari se luptau în campanii electorale, dar îşi păstrau tot timpul canalele de comunicare şi cooperau în probleme majore, mai ales în ceea ce priveşte politica externă. Administraţiile se schimbau, dar relaţiile dintre republicani şi democraţi nu s-au deteriorat, ba uneori erau chiar cordiale. Acest lucru a avut şi avantaje şi dezavantaje. Pe de o parte clasa politică era acuzată că s-a rupt de problemele cetăţeanului, că are o altă agendă decât a oamenilor de rând (fenomenul „pleacă ai noştrii, vin ai noştrii…”), pe de altă parte însă i-a ferit pe deţinătorii puterii de derapaje majore, clasa politică era relativ solidară.
Donald Trump însă nu a crescut în acest mediu politic. El venea din lumea afacerilor, unde fiecare conflict era un joc cu suma 0: ce a câştigat unul, a pierdut celălalt. Preşedintele a şi folosit în campania sa electorală acest atu, spunând că el nu este un produs creat în culisele politicii, ci vine din viaţa reală şi vrea să lucreze în interesul cetăţeanului. Președintele a rămas consecvent acestei idei şi după alegerea sa din anul 2016 şi a avut mai multe conflicte chiar şi în interiorul Partidului Republican cu veteranii partidului, dar mai ales cu administraţia, cu aşa numitul deep state pe care l-a acuzat că-i sabotează proiectele.
În timp ce Trump rămăsese oarecum izolat în mediul politic şi administrativ, a cucerit mulţi fani în rândul unei părţi a electoratului, nemulţumit de veşnicele compromisuri ale politicienilor clasici. Treptat acest lucru l-a împins pe Trump către cercurile populiste. Cei care l-au susținut necondiționat deveneau păturile care cochetau cu extremismul politic, sau chiar făceau parte din organizaţii rasiste, xenofobe, antiimigraţioniste. Preşedintele şi-a adaptat discursul la cerinţele acestor pături, şi a impus în cadrul Partidului Republican o linie politică mai radicală, care însă nu de puţine ori s-a lovit de opoziţia „greilor” din GOP (Grand Old Party – denumire alternativă a republicanilor).
Cariera politică personală al lui Trump s-a suprapus cu un fenomen mondial pe care profesorul Cas Mudde – un cercetător cunoscut al extremismelor – în cartea sa recent apărută Rechtaussen (În afara dreptei) a descris ca intrarea extremei dreapta în mainstream-ul politic. Profesorul Mudde tocmai pe Donald Trump l-a invocat drept cel mai elocvent exemplu în acest sens. În acest context internaţional, Trump şi-a văzut legitimată politica sa populistă, ba chiar s-a aşezat în fruntea curentului, servind ca model pentru alţi politicieni autocraţi, ca de exemplu Jair Bolsonaro din Brazilia, Orbán Viktor în Ungaria sau Jarosław Kaczyński în Polonia. Asumându-și această orientare politică, relaţia lui Donald Trump a devenit conflictuală chiar cu instituţiile democraţiei americane şi treptat s-a izolat şi în interiorul Partidului Republican. Liderul influent al senatorilor GOP, Mitch McConnell sau vicepreşedintele Mike Pence, cei care îl susţineau de mult timp pe Trump, au început să se distanţeze de el.
Pierderea alegerilor prezidenţiale a radicalizat şi mai mult discursul lui Trump. Acesta susţinea obsesiv că alegerile au fost fraudate, deşi nu a putut prezenta nicio dovadă în acest sens şi avocaţii săi au pierdut mai mult de 60 de procese în care contestau corectitudinea alegerilor. În ultimele zile preşedintele a încercat disperat să împiedice confirmarea victoriei preşedintelui ales Joe Biden în Congresul Statelor Unite. Sâmbătă preşedintele a vorbit la telefon o oră cu ministrul responsabil cu organizarea alegerilor din Georgia, Brad Raffensperger şi a încercat să-l convingă – utilizând promisiuni şi ameninţări – să renumere voturile şi să scotă un rezultat favorabil pentru el. Înregistrarea acestei convorbiri a fost obţinută şi publicată de ziarul The Washington Post. După ce nu a reuşit acest lucru, i-a acuzat pe liderii republicani, că „au luptat cu mâinile legate la spate”.
La toate acestea se adaugă ceea ce a declarat pentru RADOR Dana Neacşu, doctor în filozofie, lector la Columbia Law School din New York, profesor adjunct la Barnard College „Trump nu are alternative. Dacă i se termină mandatul de preşedinte îl aşteaptă mai multe procese, pentru că are mari probleme nu doar politice, ci şi economice. În aceste condiţii el se ţine de putere cu orice mijloc”. Protestul de ieri a fost organizat de o asociaţie apropiată preşedintelui (Women for America First) şi se ştia că la manifestare vor fi prezenţi şi membrii organizaţiei de extremă dreaptă Proud Boys, deosebit de violenţi. Cu toate acestea, Trump şi-a mobilizat susţinătorii săi să participe la acest protest, mai mult, a şi luat cuvântul la demonstraţie, unde a repetat teza sa că alegerile au fost furate, l-a acuzat pe vicepreşedintele Mike Pence pentru că acesta nu a dorit să-și depăşească atribuţiile constituţionale şi nu l-a declarat pe el câştigător. După acest moment o parte a demonstranţilor au forţat intrarea în Capitoliu, provocând haos în legislativul american unde tocmai se desfăşura confirmarea victoriei în alegeri a lui Joe Biden.
Székely Ervin, RADOR
