În Statele Unite, democraţii din Camera Reprezentanţilor au depus rezoluţia pentru destituirea preşedintelui Trump, anunţă New York Times, detaliind că acuzaţiile sunt de „incitare la insurecţie împotriva guvernului Statelor Unite”. În explicarea demersului, preşedinta Camerei, Nancy Pelosi, a susţinut, potrivit Newsweek, că deşi au mai rămas mai puţin de zece zile până la plecarea lui din funcţie, se teme că Donald Trump ar putea recurge la un act reprobabil, apelând la armată. Washington Post avertizează că nu există timp suficient pentru derularea procesului de destituire şi pledează, în schimb, pentru un vot de blam din partea Congresului împotriva lui Donald Trump.
Pe de altă parte, închiderea conturilor preşedintelui american de către mai multe reţele de socializare provoacă numeroase reacţii la nivel global. Cancelarul german, Angela Merkel, consideră această acţiune drept una „problematică”. „Se poate interveni în libertatea de exprimare, dar potrivit unor limite definite de legislator, nu prin decizia conducerii unei companii” a transmis purtătorul de cuvânt al Angelei Merkel, citat de La Libre Belgique. Mergând pe aceeaşi idee, comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton şi-a exprimat „perplexitatea” faţă de această decizie, întrebându-se dacă este normal ca ea să fie lăsată „la discreția unei companii tehnologice, fără nici un fel de legitimitate sau supervizare democratică”. Într-un articol publicat în cotidianul francez Le Figaro şi pe site-ul american Politico, Thierry Bretton pledează pentru necesitatea reglementării giganţilor din domeniul digital, explicând că „platformele online sunt actori sistemici în societățile și democrațiile noastre”. „Insurecția de săptămâna trecută a marcat punctul culminant al unor ani de discurs al urii, incitare la violență, strategii de dezinformare și destabilizare, cărora li s-a permis să se răspândească fără nicio constrângere pe rețele sociale arhicunoscute. Revolta de la Washington constituie proba că un spațiu digital influent, dar încă nereglementat – aducând aminte de Vestul Sălbatic – are un impact profund asupra înseși fundamentelor democrațiilor noastre moderne”, a explicat comisarul european pentru piaţa internă.
„Europa nu e imună la sminteala politică a Americii”, titrează Financial Times, avertizând că teoriile conspirative și extremismul politic înfloresc pe tot cuprinsul continentului. „Faptul că în Statele Unite, adeptul suprem al teoriilor conspiraţioniste este chiar președintele face ca primejdia cu care se confruntă țara să fie unică”, însă „europenii ar greși dacă ar crede că absența unui personaj precum Trump îi pune la adăpost de tulburările politice periculoase – mai cu seamă în contextul dificultăților economice și al dislocării sociale provocate de pandemie”, atenţionează Financial Times. „Dezorientarea pricinuită de carantina anti-pandemie a mărit numărul oamenilor care nu prea mai au multe de făcut în afară de navigarea pe internet în căutarea unor explicații pentru criză – ceea ce îi face susceptibili la radicalizare”, mai scrie revista economică, dând, printre altele, exemplul anti-vacciniştilor de la Londra, care au reuşit să atragă mii de oameni la mitingurile lor la care au luat cuvântul personaje precum David Icke, care pretinde că e fiul lui Dumnezeu și că lumea e condusă de o clasă de reptile capabile să-și modifice forma. „Natura ridicolă a unor astfel de teorii conspirative te tentează să-i ignori pe exponenții lor ca pe niște țicniți marginali care nu vor avea niciodată o influență reală. Dar, după cum ne-au demonstrat evenimentele de la Washington, ei pot câștiga adeziunea a milioane de oameni – și pot deveni un pericol pentru democrație”, conchide Financial Times.
Biodiversitatea şi protecţia mediului înconjurător s-au aflat în atenţia summitului One Planet, organizat prin teleconferinţă, luni, la Paris, la care mai bine de 50 de ţări s-au angajat să ia măsuri pentru a proteja aproape o treime din planetă până în anul 2030, scrie The Guardian. „Dacă nu acționăm urgent pentru a ne proteja natura, am putea fi deja la începutul unei ere de pandemii”, a avertizat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vorbind despre legăturile dintre pierderea biodiversității și apariţia Covid-19. Promiţând că în următorii patru ani Europa va investi câteva sute de milioane de euro pentru cercetare în domeniul biodiversităţii, sănătăţii animalelor şi bolilor emergente, von der Leyen a îndemnat participanţii la summitul One Planet să se alăture Europei în demararea unor iniţiative comune pentru sănătate. „Aşa cum cooperăm pentru „Planeta noastră, (‘One planet’) ”, aşa trebuie să lucrăm împreună pentru sănătatea noastră, (‘One health’), a spus Ursula von der Leyen, citată de agenţia italiană Ansa. Între timp, pe Bătrânul Continent, fenomenele meteorologice generează extreme ciudate. În timp ce „Spania este îngropată sub cele mai mai grele căderi de zăpadă din ultimii 50 de ani”, după cum titrează New York Times, în Sicilia valul de căldură a făcut ca mimozele să înflorească cu două luni mai devreme, potrivit La Repubblica. La Atena, se înregistrează cele mai mari temperaturi pentru lunile decembrie şi ianuarie din ultimii 160 de ani, de când Observatorul Astronomic păstrează evidenţa, scrie Efimerida ton Syntakton, iar potrivit Reuters, vremea caldă i-a îndemnat pe greci să evadeze din lockdwon şi să meargă la plajă.
Carolina Ciulu
