„70% dintre europeni vor primi vaccinul anti-Covid până la vară,”, titrează Il Fatto Quotidiano, citând-o pe preşedinta Comisiei Europene. Într-un interviu pentru mai multe ziare europene, Ursula von der Leyen, a apărat strategia de vaccinare a Uniunii Europene, explicând că deşi a început mai târziu ca alte ţări, a fost „decizia corectă”. „Comisia şi statele membre au convenit să nu facă niciun fel de compromisuri în privinţa cerinţelor de siguranţă şi eficacitate pentru autorizarea unui vaccin” a susţinut Ursula von der Leyen, citată de Le Figaro, ţinând să sublinieze diferenţa faţă de alte ţări care s-au mişcat mai repede, dar au folosit proceduri de autorizare de urgenţă. Politico avertizează însă că obiectivul Uniunii Europene de a atinge imunizarea colectivă până la sfârşitul verii va fi greu de îndeplinit, pe baza ritmului actual, în condiţiile în care în luna ianuarie se administra zilnic doar o cincime din numărul necesar de doze pentru atingerea țintei respective. Pe baza proiecţiilor făcute de Politico, cel mai bine la nivelul Uniunii Europene se va situa Malta, care va reuşi să-şi imunizeze până la sfârşitul verii 35% din populaţie, urmată de România și Ungaria cu 28%. Ultimele trei locuri ar urma să fie ocupate de Olanda (4%), respectiv Letonia și Bulgaria (5%), estimează Politico, subliniind totodată că ritmul de vaccinare ar putea fi accelerat de o creştere a numărului de doze livrate pe viitor.
Între timp, un studiu preliminar publicat de revista The Lancet indică o eficacitate de 91,6% a vaccinului rusesc Sputnik. Va dispune Europa în curând de un nou vaccin în lupta contra coronavirusului? se întreabă Le Soir, explicând că pentru orice eventuală autorizare, Agenţia Europeană pentru Medicamente va trebui să analizeze toate datele ştiinţifice şi medicale. Însă, deocamdată cercetătorii ruşi nu au depus o cerere formală pentru autorizarea vaccinului Sputnik în Europa, chiar dacă Ungaria, considerând că UE se mişcă prea încet în această privinţă, a comandat deja 2 milioane de doze de vaccin rusesc, mai scrie cotidianul belgian. Şi Germania se arată dispusă să ia în considerare utilizarea vaccinului Sputnik, dacă va fi aprobat de organismele europene, susţine cancelarul Angela Merkel, care, în opinia Bloomberg, încearcă să calmeze astfel criticile de pe plan intern cu privire la ritmul lent de desfăşurare a campaniei de vaccinare din cauza lipsei dozelor necesare.
Relaţiile dintre Rusia şi Occident riscă însă să intre într-o nouă perioadă de tensiuni după condamnarea la închisoare a opozantului rus Alexei Navalnîi. Deşi potrivit Ria Novosti, Navanlnîi a explicat neprezentările sale la serviciul rus de probaţiune prin faptul că s-a aflat în comă în Germania, instanţa l-a condamnat la executarea în închisoare a pedepsei ce îi fusese suspendată anterior. Ministrul german de externe a criticat imediat în termeni duri verdictul, subliniind că „este o lovitură amară împotriva libertăților fundamentale și a statului de drept din Rusia”, notează Reuters. Şi totuşi „Putin nu este atât de puternic pe cât pare”, consideră New York Times, explicând că în perioada următoarea regimul de la Kremlin va avea de rezolvat o mare dilemă. Dacă va reprima prea dur protestele, ar putea alimenta opoziţia din societate, iar dacă va truca prea flagrant alegerile din septembrie, ar putea deteriora aparenţa de democraţie de care depinde puterea lui Putin. Cert este că o dezvoltare a mişcării lui Navalnîi va pune Kremlinul în faţa unei provocări electorale pentru care nu este pregătit, consideră New York Times. „Mai e mult drum de parcurs până când Rusia îşi va putea transforma „imitația de democrație” într-un regim viu. Dar pentru prima dată după mult timp, Putin nu mai deține toate cărțile”, conchide ziarul american.
În privinţa relaţiilor Occident – China, fostul ministru de externe al Suediei, Carl Bildt, pledează într-un articol pentru Washington Post pentru o „agendă tehnologică UE-SUA comună” pentru a contracara puterea în ascensiune a Chinei în domeniul digital. „China încearcă să stabilească ea normele și standardele privind viitorul internetului și al infrastructurii digitale globale, și o face cu abilitate și hotărâre. Adevărul brutal e acela că, dacă SUA și UE vor începe s-o apuce pe căi diferite în privința reglementărilor digitale, acest lucru îi va facilita pe termen lung Chinei realizarea ambițiilor sale globale”, subliniază Carl Bildt. Wall Street Journal observă pragmatismul europenilor în abordarea relaţiilor cu marile puteri. „E o greșeală să-i consideri pe europeni idealiști doar pentru că le place multilateralismul și nesocotesc importanța puterii militare. Multilateralismul este un program realist pentru Europa, iar nu unul idealist. Până și cele mai mari state europene sunt conștiente că sunt prea mici pentru a figura pe cont propriu la categoria marilor puteri; ele sunt obligate să colaboreze dacă vor să influențeze Washingtonul și Beijingul”, consideră Wall Street Journal, detaliind că „o ordine internațională bazată pe reguli și ancorată în instituții multilaterale sporește influența Europei pe plan mondial”.
Carolina Ciulu, RADOR
