Dispută franco-germană pe tema conductei de gaze Nord Stream 2

În opinia Parisului construcţia gazoductului ar trebui oprită după ce Alecsei Navalnîi a fost condamnat, însă Berlinul nu este dispus să renunţe la gazul rusesc.
Subiectul va fi discutat probabil şi în cadrul şedinţei de vineri a Consiliului de Securitate şi Apărare Franco-German, având în vedere că Franţa a somat Germania şă-şi rezilieze contractul cu ruşii. Este aproape cert că şi în timpul discuţiilor online dintre preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel va fi vorba despre Nord Stream 2. Ministrul de externe francez Yves Le Drian – care va fi şi el prezent la discuţia virtuală – a ridicat această problemă noului ministru de externe american Antony Blinken în cadrul unor discuţii despre viitorul Uniunii Europene şi al Rusiei. Cei doi au căzut de acord că după arestarea liderului opoziţiei din Rusia, Alecsei Navalnîi, s-a creat o situaţie nouă.
Până acum Parisul – spre deosebire de Polonia – s-a abţinut să critice în mod direct construcţia Nord Stream 2. În spatele gazoductului stă firma Gazprom, al cărei proprietar majoritar este statul rus şi care este un stâlp de bază al regimului preşedintelui rus, Vladimir Putin. Schimbarea atitudinii Franţei se datorează noii conduceri a Statelor Unite. Întrucât administraţia Trump a ameninţat cu sancţiuni la adresa Germaniei, dacă va termina şi va pune în funcţiune Nord Stream 2, Parisul nu s-ar fi poziţionat cu plăcere alături de Trump şi împotriva aliatului vechi, Germania. Situaţia s-a schimbat însă după ce preşedintele Joe Biden a declarat că din punctul de vedere al Uniunii Europene acordul privind gazoductul nu este unul bun.
Mai mult decât atât, Franţa se simte dezavantajată prin acest proiect, după ce în anul 2015 – după o ezitare de 18 luni – Parisul a reziliat un contract cu Rusia, care prevedea livrarea transportatoarelor de elicoptere Mistral pentru armata rusă. Francezii au reziliat atunci contractul şi au returnat Rusiei preţul de 1,1 miliarde de euro. Acel acord a fost încheiat încă în anul 2011, însă după anexarea Crimeei şi atitudinii Moscovei în criza din Ucraina, presiunea a fost aşa de mare asupra guvernului francez că preşedintele de atunci François Hollande a decis rezilierea contractului care afecta interesele Uniunii Europene.
Acum ar fi rândul Germaniei să adopte o decizie cel puţin la fel de dureroasă. Unii politicieni germani s-au exprimat deja în acest sens. Când Navalnîi a ajuns la spitalul Charité din Berlin fiind otrăvit cu Novicioc, ministrul de externe german Heiko Maas a solicitat luarea unor măsuri împotriva Moscovei. Atunci Angela Merkel nu a exclus posibilitatea îngheţării construcţiei gazoductului, însă a trebuit să constate că sunt mari dispute în legătură cu această chestiune în cadrul partidelor coaliţiei de guvernământ. Walter-Borjans, copreşedintele social-democraţilor, deşi a considerat necesară sancţionarea Rusiei, nu a fost de acord cu oprirea construcţiei Nord Stream 2. Acesta a declarat pentru Der Spiegel că investiţia trebuie imaginată ca un pod din care mai lipsesc doar două pietre. În plus, mai mulţi specialişti avertizau că îngheţarea proiectului ar fi problematică atât din punct de vedere financiar, cât şi juridic. Din conductă s-au realizat deja 2460 de km. de pe două linii. Toate aprobările necesare funcţionării au fost deja eliberate. În cazul în care guvernul ar hotărî oprirea construcţiei, ar încălca o lege adoptată de Bundestag (parlamentul federal) şi ar trebui să plătească daune foarte mari.
Costul construcţiei se ridică la 10 miliarde de euro. Jumătate din sumă a fost acoperită de Gazprom, iar restul de către o serie de firme occidentale. Pe aceştia din urmă îi interesează mai puţin problemele morale ale condamnării lui Navalnîi și ţin morţiş să primească despăgubirile în cazul în care construcţia Nord Stream 2 nu va fi finalizată. În plus noul preşedinte al Uniunii Creştin Democrate (CDU), Armin Laschet a fost întotdeauna foarte reţinut când a fost vorba despre critici aduse Rusiei şi se numără printre aceia care nu sunt de acord cu oprirea investiţiei.
Din acest motiv insistenţa guvernului francez probabil că nu va da roade. Ministerul de Externe din Germania a arătat într-un comunicat că ministrul Heiko Maas este deschis pentru adoptarea unor sancţiuni împotriva Rusiei care „vizează persoane”, însă în ceea ce priveşte Nord Stream 2, acesta este un proiect „care nu se află în subordonarea directă a guvernului german şi în care sunt interesate firme ale altor ţări europene”. Purtătorul de cuvânt al guvernului federal a declarat zilele acestea că poziţia executivului german nu s-a schimbat şi sunt pregătiți să adopte noi sancţiuni faţă de Rusia, însă nu a spus nimic despre posibilitatea îngheţării construcţiei gazoductului. Mult mai deschis a vorbit ministrul de finanţe, socialdemocratul Olaf Scholz, care a spus recent că proiectul Nord Stream 2 va fi finalizat.

Székely Ervin, RADOR