„Europa şi Rusia se îndepărtează una de cealaltă”, titrează New Europe, citând constatările făcute de Înaltul Reprezentant pentru politică externă al Uniunii Europene, Josep Borrell, după o vizită la Moscova pe care a descris-o drept „complicată”. Borrell şi-a exprimat „îngrijorarea profundă” cu privire la direcţia de dezvoltare a societăţii ruseşti şi faţă de opţiunile geostrategice ale Rusiei, avertizând că Moscova vede „valorile democratice ca pe o amenințare existențială”. Opţiunea lui Borrell de a merge la Moscova a provocat însă un nivel ridicat de nemulţumire, mai ales în rândul statelor est-europene, remarcă EuObserver, constatând că se pregătesc „cuţitele” pentru demiterea înaltului reprezentant pentru politică externă al UE. „Judecata greșită a lui Borrell în decizia proactivă de a vizita Moscova și eșecul său de a susține interesele și valorile Uniunii Europene în timpul vizitei sale au adus grave prejudicii reputației UE”, se arată într-o scrisoare iniţiată de europarlamentarul estonian Riho Terras şi semnată de alţi 73 de europarlamentari, potrivit Politico. Deocamdată însă Josep Borrell se bucură de „susţinerea totală” din partea preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mai adaugă Politico. Totuşi vizita lui Borrell la Moscova – în timpul căreia ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a numit Uniunea Europeană drept „un partener pe care nu se poate conta” – a dus la o abordare mai dură a problemei rusești în capitalele occidentale, consideră Reuters. Într-un răspuns coordonat la expulzarea de către Moscova a trei diplomaţi europeni, Germania, Polonia şi Suedia au expulzat, la rândul lor, câte un diplomat rus. Această mişcare de tip „dinte pentru dinte” evidenţiază instabilitatea relaţiilor Est-Vest şi erodarea încrederii între foştii rivali din timpul Războiului Rece, în condiţiile în care Occidentul acuză Moscova de tentative de a-l destalibiliza, iar Kremlinul denunţă interferenţe străine în politica sa, mai comentează Reuters. „Europa și guvernele democratice trebuie să oprească reprimarea poporului rus” titrează Le Grand Continent, preluând apelul lansat de 27 personalităţi europene din lumea politică şi universitară pentru adoptarea unor sancţiuni mai dure împotriva „crimelor regimului de la Kremlin”. Semnatarii denunţă recentele represalii violente împotriva opozantului Alexei Navalnîi şi a susţinătorilor săi, dar şi asasinarea a numeroşi alţi opozanţi de când Putin se află la putere, precum şi crimele de război comise de Kremlin în Siria, Georgia sau Ucraina.
Pe frontul luptei împotriva coronavirusului, oamenii de ştiinţă studiază dezvoltarea unor variante îmbunătăţite de vaccin pentru a combate noile mutaţii ale virusului, scrie BBC, în timp ce The Times vorbeşte deja despre „un vaccin de toamnă” care ar urma să fie administrat ca o a treia doză, după ce un studiu a arătat că vaccinul creat de Universitatea Oxford împreună cu Astra-Zeneca oferă o protecţie mică faţă de varianta sud-africană a virusului. Il Giornale notează că Africa de Sud, o ţara care a înregistrat peste 1,5 milioane de cazuri şi peste 46.000 de decese, a decis să suspende temporar administrarea vaccinului AstraZeneca întrucât nu s-a putut stabili eficacitatea acestuia împotriva tulpinii predominante în ţară. Totuşi, din partea vaccinului Pfizer/BioNtech vin veşti bune, constată Deutsche Welle, detaliind că pe baza testelor de laborator, acesta oferă protecție substanțială împotriva celor mai periculoase mutaţii de până acum ale virusului: varianta britanică şi cea sud-africană.
Ca ecou al recentului scandal în care 140 de cetățeni români au fost blocaţi pe aeroportul din Cancun de către autorităţile mexicane întrucât a existat suspiciunea că unii dintre ei ar fi avut relații cu un interlop român, ziarul mexican Milenio publică un document al serviciilor de informaţii din care reiese că o reţea de politicieni din mai multe partide, dar şi oficiali din cadrul procuraturii şi poliţiei locale ar proteja și ar colabora cu mafia română condusă de Florian Tudor, zis El Tiburon (Rechinul). Specializată în clonarea cardurilor bancare ale turiştilor, în traficul de persoane în scopul exploatării sexuale și în extorcarea comercianților, mafia condusă de Rechinul a reuşit să construiască în 14 state o rețea de funcționari și de companii fantomă, scrie Milenio. Centrul operațiunilor sale este Cancun, iar prezența politicienilor din toate partidele mexicane iese în evidență în rețeaua de contacte a românului care conduce rețeaua, explică ziarul mexican, oferind numeroase exemple din lumea politică, dar şi din rândurile poliţiei locale. „Începând cu 29 octombrie 2020, cabinetul de securitate a fost de acord să consolideze ancheta împotriva acestei rețele, în legătură cu care Unitatea de Finanțe a reușit să înghețe 79 de conturi, săptămâna trecută, inclusiv pe cele ale românului Florian Tudor, blocându-i companiile și operatorii financiari”, mai scrie Milenio.
Tot în legătură cu România, reţinem reportajul dedicat de Le Courrier Cauchois lutierilor de la Reghin. Ziarul francez atrage totodată atenţia asupra riscului dispariţiei acestui meşteşug, din lipsă de discipoli. Deţinând „un know-how aplaudat în întreaga lume”, Reghinul îşi datorează renumele paltinilor care se găsesc în pădurile învecinate, în valea numită „a italianului”. Dacă e să credem legenda, cei mai buni lutieri din Italia veneau aici pe vremuri să-şi procure lemn de paltin, explică ziarul francez. Acum această esenţă de lemn este căutată de meşteşugarii chinezi, care îl cumpără de la intermediarii locali pentru a creşte valoarea instrumentelor lor prin aplicarea etichetei „lemn european”. Acest lucru provoacă supărare în rândul lutierilor români, aflaţi în concurenţă inegală cu colegii lor asiatici, care deţin locul întâi în lume la exporturile de instrumente muzicale, întrucât practică preţuri chiar şi de 30 de euro pentru o vioară, faţă de sutele sau miile de euro cât costă cele de la Reghin. Totuşi, după cum conchide Le Courrier Cauchois, România se descurcă bine, fiind ţara din UE care vinde cele mai multe viori în afara Bătrânului Continent.
Carolina Ciulu, RADOR
