Chiar și după aproape două săptămâni de la vizita Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate Josep Borrell la Moscova, în presa internaţională continuă să apară analize privind această întâlnire, care mai mult a adâncit diferendele decât a apropiat poziţiile părţilor. Se pare că din partea lui Borrell această vizită nu a fost suficient de bine pregătită, pe de altă parte Moscova nici nu este interesată de îmbunătăţirea relaţiilor, atât timp cât exportul de gaz şi petrol în UE nu este ameninţat. Pe termen mediu şi lung însă, spaţiul de manevră al Rusiei se restrânge.
Vizita de trei zile a lui Josep Borrell la Moscova a fost un eşec din punctul de vedere al UE. La conferinţa de presă comună a lui Joseph Borrell şi şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, cel din urmă a calificat UE că nu este un partener demn de încredere şi a spus că este „o minciună” că Alecsei Navalnî ar fi fost otrăvit. „Conferinţa de presă a celor doi s-a transformat într-o lecţie de aroganţă şi eşec. Borrell părea din când în când, ca un elev prins la înghesuială, slab pregătit. Serghei Lavrov este cunoscut pentru obiceiul său de a nu dărui nimic partenerilor de negocieri, dar, de această dată, el i-a răpit lui Borrell până şi demnitatea” – scria Deutsche Welle. Atât Politico, cât şi Der Spiegel consideră că Rusia a folosit această vizită pentru umilirea lui Borrell, care a venit nepregătit la Moscova şi nu a reuşit să se apere sau să contraatece. Analiştii consideră că oficialul nu ar fi trebuit să meargă la Moscova la numai câteva zile după condamnarea liderului opoziţiei, Alecsei Navalnî.
Se pune însă întrebarea ce scop a urmărit Moscova prin tensionarea relaţiilor cu Bruxelles? Der Spiegel consideră că Kremlinul a trebuit să iasă la rampă cu o mutare spectaculoasă, înainte ca să fie măcinată complet imaginea sa din cauza cazului Navalnî. Cu condamnarea activistului deja se ocupă atât Consiliul Europei şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), cât şi G7 care a condamnat arestarea lui Navalnî şi reţinerea demonstranţilor.
În această situaţie Rusia trebuia să lanseze un contraatac, chiar dacă prin aceasta lezează dreptul internaţional şi cutumele diplomatice. Dacă din acest motiv se deteriorează relaţiile cu Franţa sau Germania, aceasta este doar o pierdere colaterală. Der Spiegel aminteşte că acum a fost un moment mai favorabil pentru Rusia decât în toamnă, când cancelarul Angela Merkel va părăsi funcţia.
Problema preşedintelui Vladimir Putin este că puterea economiei ruse este conferită în principal de exportul de gaze naturale şi de petrol, al căror preţ a scăzut la o treime faţă de acum 10 ani şi nu sunt perspective ca în curând să crească. Problemele economice sunt greu de gestionat şi din cauza îmbătrânirii populaţiei, ceea ce face inevitabilă creşterea vârstei de pensionare, care deja a generat mari tensiuni sociale. Vladimir Putin are 68 de ani şi nu a cresut pe lângă el un urmaş, iar din Alecsei Navalnî, creează chiar acum – fără să-și dorească – un lider autentic şi carismatic al Opoziţiei.
Înainte de anul 2014 popularitatea lui Putin era pe un trend descrescător, dar anexarea Crimeei a făcut să crească la peste 80%. Acum nu cu război, ci cu un atac dur împotriva UE doreşte să facă a demonstraţie de forţă şi să arate electoratului rus că în afară de el nimeni nu ar putea să-i salveze de expansiunea UE şi NATO. Prea mult Moscova nu are ce pierde, pentru că sancţiunile economice instituite după ocuparea Crimeei, oricum nu vor fi ridicate, iar eventuale sancţiuni personale care pot fi aplicate, nu îl afectează mult pe Putin. Nici de la summit-urile EU – Rusia, care mai demult erau organizate din doi în doi ani, Kremlinul nu poate aştepta îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale.
Singurul lucru important pentru Rusia este menţinerea exportului de gaze naturale în UE. Iar acesta nu este ameninţat.
Numai că timpul nu lucrează în favoarea Moscovei. Utilizarea gazelor naturale şi a petrolului este în scădere peste tot în lume. Scopul a devenit micşorarea riscurilor aduse de schimbările climatice, iar tehnologiile care vizează producerea energiei din surse alternative au luat avânt în ultimul deceniu. Astfel că aroganţa arătată de diplomaţia rusă nu pare a fi cel mai bun mijloc pentru realizarea intereselor ruse pe termen mediu şi lung.
Székely Ervin
RADOR – 17 februarie
