Criza coronavirusului, cu accent pe eforturile globale pentru vaccinare, rămâne principalul subiect abordat de presa internațională. Uniunea Europeană a fost informată de compania Moderna, care produce unul dintre vaccinurile împotriva coronavirusului, că livrările vor fi diminuate în această lună. Potrivit Associated Press, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Vivian Loonela, a declarat că „am fost informați că vor fi întârzieri ale livrării în februarie dar este posibil să se rezolve în martie”. Comisia Europeană a semnat șase contracte pentru peste două miliarde de doze de diferite vaccinuri, amintește Associated Press. Însă nu toate acestea sunt aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, ci doar trei: produsele Pfizer/BioNTech, Moderna și AstraZeneca/Oxford. Un al patrulea vaccin este în curs de aprobare, amintește Deutsche Welle. Este vorba de produsul Jonhson & Johnson, compania anunțând că a depus o cerere de autorizare la Agenția Europeană a Medicamentului. „Comitetul pentru vaccinuri ar putea emite un aviz până la jumătatea lunii martie, cu condiția ca datele furnizate de companie în legătură cu eficacitatea, siguranța și calitatea vaccinului să fie suficient de cuprinzătoare și robuste”, a anunțat agenția într-un comunicat. Între timp, una dintre țările Uniunii Europene, Ungaria, a primit primele doze din vaccinul chinezesc – anunță agenția ungară de știri MTI. Ministrul de Externe de la Budapesta a precizat că au fost livrate 550.000 de doze de vaccin Sinopharm, cu 50.000 de doze mai mult decât era prevăzut pentru luna februarie. Cinci milioane de doze din vaccinul chinezesc sunt așteptate în Ungaria în primele patru luni ale acestui an, scrie publicația Hungary Today. „În comparație, de la Pfizer sunt așteptate 4.439.000 de doze iar Moderna ar trebui sa livreze 1,7 milioane de doze (500.000 de doze de la ambele companii au ajuns deja). Două milioane de doze Sputnik V sunt așteptate din Rusia și alte 6,5 milioane sunt așteptate de la AstraZeneca”, mai notează Hungary Today. În contextul în care experții își pun tot mai multe semne de întrebare referitoare la eficiența vaccinurilor în fața noilor tulpini virale apărute, Uniunea Europeană lansează un program consacrat mutaţiilor COVID-19, scrie Le Temps din Elveția.
„Botezat ‘Hera incubator’, noul program va reuni laboratoarele, autorităţile sanitare, oamenii de ştiinţă şi Comisia Europeană, cu importante fonduri dedicate”, a afirmat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fără a specifica sumele alocate. „Încă de pe acum, şi în paralel cu eforturile privind vaccinurile actuale, trebuie ajutate industriile să-şi dezvolte capacităţile de producţie ale vaccinurilor ‘de a doua generaţie'”, mai detaliază lidera CE, explicând că „aceste mutaţii ne îngrijorează mult”. O veste bună vine de la Organizația Mondială a Sănătății, care spune că numărul cazurilor de infectare cu coronavirus aproape a scăzut la jumătate în acest an. Potrivit agenției italiene ANSA, directorul general al OMS a afirmat că „Numărul cazurilor de COVID-19 la nivel global a scăzut pentru a cincea săptămână consecutiv, iar de la începutul anului, bilanţul săptămânal al infectărilor aproape că s-a înjumătățit. Ceea ce contează acum este modul în care răspundem la această tendință. Focul nu este stins, însă noi i-am redus dimensiunea. Dacă încetăm însă să-l combatem pe toate fronturile, va reveni în forţă”.
Comentând formarea noului guvern italian, Euronews titrează „Europa îl întâmpină pe Mario Draghi cu brațele deschise”. „Pentru toți cei din UE, Mario Draghi nu este numai un chip familiar, este omul care a salvat euro. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că noul guvern italian condus de fostul președinte al Băncii Centrale Europene (BCE) a fost primit cu căldură de toți liderii europeni. Președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, susține că experiența sa este ‘o resursă extraordinară nu numai pentru Italia, ci pentru întreaga Europă’, în timp ce președintele Consiliului European, Charles Michel, a scris pe Twitter că abia așteaptă ‘să lucreze împreună pentru redresarea Europei'”, arată Euronews”.
Rămânând în zona problematicii Uniunii Europene dar schimbând registrul tematic, Financial Times scrie că „Atacul la adresa libertății presei supune la o nouă încercare puterea decizională a Uniunii Europene”. „În Europa Centrală, libertatea presei este ținta unor noi atacuri. Acestea pot fi ușor de observat date fiind firavele pretexte care ar motiva înăsprirea atitudinii față de presă. Bruxelles-ului i se cere să acționeze având în vedere că Polonia și Ungaria își sporesc presiunile asupra presei independente. Amenințările la adresa libertății presei supun Uniunea Europeană la o nouă încercare, ea căutând să modereze voința politică și să apeleze la modalități corecte prin care să poată apăra statul drept în fața unui regim autoritar. Libertatea presei este mai greu de definit și de apărat decât independența justiției”, opinează Financial Times.
În Statele Unite, la doar două zile după ce a fost achitat în a doua procedură de destituire, fostul președinte Donald Trump se confruntă cu amenințarea unei noi anchete. Potrivit Le Soir, preşedinta democrată a Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, a confirmat crearea unei comisii de anchetă independente privind violenţele care au avut loc la Capitoliu, la Washington, făcând cinci morţi. „Comisia va trebui să investigheze contextul şi consecinţele acestui „atac terorist intern” şi să ancheteze în legătură cu conduita tuturor agenţiilor de securitate implicate, potrivit dnei Pelosi. Ea a arătat ca această comisie va trebui să evalueze tentativele fostului preşedinte republican, Donald Trump, de a pune piedici unei tranziţii paşnice a puterii către actualul preşedinte democrat, Joe Biden”, adaugă Le Soir.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
