Miniştrii de externe ai statelor membre UE au dozat foarte prudent sancţiunile adoptate împotriva Rusiei pentru condamnarea activistului civil Alecsei Navalnî scrie Liberation. Luni, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate Josep Borrell, a declarat că este pentru prima dată când se va întâmpla ca Uniunea Europeană, din cauza repetatelor încălcări ale drepturilor omului, va activa aşa numita Lista Magnitsky faţă de Rusia. Legea Magnitsky autorizează Statele Unite ca la nivel global să sancţioneze cu îngheţarea conturilor sau instituirea interdicţiei intrării pe teritoriul Statelor Unite a persoanelor care au încălcat drepturile omului. Lista Magnitsky este enumerarea acelor persoane faţă de care s-au aplicat sancţiunile respective. Politicianul nu a nominalizat cine sunt persoanele sancţionate. Potrivit unor informaţii ale agenţiilor de presă citate de Népszava este vorba despre cel puţin patru persoane faţă de care cei 27 au interzis acordarea de vize şi au ordonat îngheţarea conturilor. „Respingem încălcarea dreptului internaţional şi a drepturilor omului. Oprim presiunile, în special campaniile de dezinformare şi atacurile cibernetice” – a spus politicianul spaniol. Borrell a spus că ţările membre sunt de acord asupra faptului că Rusia se îndreaptă către crearea unui regim discreţionar şi urmăreşte o confruntare cu Uniunea Europeană. A subliniat că la şedinţa miniştrilor de externe nu s-au formulat critici la adresa sa pentru vizita nereuşită pe care a avut-o la Moscova la începutul lunii.
Deocamdată nu ştim cine sunt acele persoane care nu mai pot intra în ţările UE şi ale căror conturi bancare au fost îngheţate, dar probabil că nu sunt persoane pentru care preşedintele rus Vladimir Putin ar evea mari dureri de cap – este de părere cotidianul francez Liberation. Adevărul este că UE nu are niciun chef ca în mijlocul pandemiei de coronavirus să intre într-un conflict mai adânc cu Rusia. Acest lucru denotă că nu au adoptat nicio sancţiune economică, deşi acelea aveau efecte mai mari, având în vedere că Moscova depinde în mare măsură de exportul materiilor prime şi principala sa piaţă este Uniunea Europeană. Un semnal puternic ar fi fost şi suspendarea lucrărilor la conducta de gaze Nord Stream 2, însă Germania nu doreşte să renunţe la această sursă de energie, prin care elimină dependenţa sa de Polonia şi Ucraina. Şi aşa mai multe guverne se tem că sancţiunile sunt o armă cu două tăişuri, pentru că nu doar Rusia are nevoie de Uniunea Europeană, dar şi pentru statele membre este importantă piaţa rusească. O serie de state europene nu împărtăşesc temerea ţărilor baltice şi a Poloniei de Rusia, considerând că în cadrul UE Putin nu poate să conteze doar pe sprijinul premierului maghiar, Orbán Viktor.
Alţii sunt de părere că sancţiunile nu îşi vor atinge scopul şi oricum nu sunt suficient de eficiente pentru a clătina puterea lui Vladimir Putin, şi văzând cazul Navalnî se pare că au dreptate. Pe de altă parte este foarte probabil ca preşedintele rus să adopte de asemenea contramăsuri, dacă ar aprecia că interesele Rusiei o cer. Acest lucru este sugerat și de declaraţia ministrului de externe rus, care a luat în calcul întreruperea relaţiilor cu UE, spunând că nu este un partener de încredere. Atât a fost de ajuns ca cei 27 să fie mai prudenţi cu stabilirea sancţiunilor. Miniştrii de externe comunitari au încercat să rămână uniţi şi consecvenţi cu principiile lor, dar în aşa fel încât să nu supere prea mult Moscova. Practic au încercat să bifeze tema de casă prin punerea pe lista Magnitsky a câtorva derbedei ruşi – scrie Liberation.
Seninătatea diplomaţiei europene însă poate să fie tulburată de atitudinea Statelor Unite. Noul preşedinte american Joe Biden a arătat foarte clar ce gândeşte despre Vladimir Putin şi nu există niciun motiv să credem că tonul Washingtonului s-ar schimba. Din acest motiv, miniştrii de externe europeni au considerat necesar ca luni să aibă o videoconferinţă cu colegul lor american, Antony Blinken. „Oare apariţia vechiului şi puternicului aliat va face ca europenii să aibă o mai mare siguranţă de sine în tratativele cu Moscova?” – își punea întrebarea Liberation.
Székely Ervin, RADOR
