Lipsa vaccinurilor generează dispute politice în Europa

Ursula von der Leyen nu înţelege ce a făcut Ungaria cu vaccinurile – scrie portalul maghiar fuhu.hu., având în vedere că până acum a vaccinat aproximativ doar atâtea persoane câte vaccinuri a primit din surse controlate, adică de la Uniunea Europeană. Ungaria însă a mai importat şi câteva sute de mii de doze din vaccinul rusesc şi chinezesc. Aceasta înseamnă că undeva mai există o cantitate consistentă. Preşedintele Comisiei Europene a declarat pentru cotidianul austriac Der Standard că nu reproşează guvernului maghiar că a apelat la Moscova şi Beijing, deşi există o strategie comună a Uniunii Europene împotriva pandemiei. Însă în această situaţie, când problemele sunt aşa de mari, este clar că soluţiile individuale, naţionale nu sunt eficiente, doar solidaritatea şi acţiunea comună reprezintă calea cea bună. Până la urmă vom constata ce noroc avem că există UE şi vom vedea că există voinţă pentru consolidarea Europei. Ursula von der Leyen nici nu vrea să-și imagineze ce s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi repetat scena de primăvara anului trecut, numai că acum ţările membre nu se certau între ele pentru echipamentele de protecţie, ci pentru vaccinuri. În ciuda dificultăţilor de aprovizionare existente, deja se vede lumina la capătul tunelului: de luna viitoare vor sosi 100 de milioane de vaccinuri pe lună în ţările membre ale Uniunii Europene, deci în total 300 de milioane în următorul trimestru.

Nu se poate exclude însă posibilitatea să apară mutaţii ale virusului, care vor fi rezistente faţă de vaccinurile existente până acum pe piaţă. De aceea, UE doreşte pe de o parte să mărească substanţial capacitatea de producţie, iar pe de altă parte investeşte în cercetare. Paralel cu aceste eforturi se doreşte să se scurteze timpul eliberării autorizaţiilor pentru produsele farmaceutice împotriva COVID – 19. Politicianul a recunoscut că au subestimat problemele care au apărut la începerea producţiei în masă a vaccinurilor. Astfel au apărut disfuncţionalităţi în ce privește aprovizionarea componentelor, precum şi în crearea lanţurilor de distribuţie. Cu toate acestea, luna trecută ţările au primit 30 de milioane de doze, iar luna această se aşteaptă să sosească 50 de milioane. Concluzia este că trebuie create capacităţi de rezervă pentru producţia produselor. Şi este la fel de importantă unitatea şi colaborarea – crede oficialul european. Cum ar arăta Europa, dacă ţările bogate şi influente ar avea vaccinuri, iar celelalte ar sta neputincioase în faţa pandemiei. Uniunea Europeană s-ar rupe în bucați, iar exemplul israelian ne arată că sistemul sanitar trebuie digitalizat în întregime – spunea Ursula von der Leyen.

Rusia vrea să folosească „vaccino-diplomaţia” pentru îmbunătăţirea imaginii sale şi pentru dezbinarea ţărilor UE – scrie prestigiosul The Washington Post.

Anunţul făcut de Rusia în luna august anul trecut că este prima în lume care a creat un vaccin împotriva COVID – 19 a fost primit cu scepticism, mai ales pentru testarea insuficientă a produsului. Acum, când în lume a început să crească cererea pentru Sputnik V, lumea nu are încredere că Moscova are capacitatea de producţie necesară pentru a satisface toate solicitările.

Vaccino-diplomaţia poate ajuta Rusia să-şi îmbunătăţească imaginea în lume, mai ales din cauză că producătorii occidentali au probleme cu creşterea volumului producţiei – este de părere analistul Vladimir Frolov, citat de ziar. Faptul că Rusia este printre cele cinci ţări din lume care într-un timp scurt a reuşit să producă un astfel de vaccin, face posibilă prezentarea ţării ca un imperiu high-tech, un centru al cercetării mondiale şi nu ca „o pompă de petrol aflată în declin”. Mai mulţi specialişti cred că vaccinurile ruseşti şi chinezeşti au contribuit la lupta eficientă împotriva COVID – 19, alţii însă sunt de părere că Moscova cu Sputnik V urmăreşte scopuri geopolitice. Profesorul Universităţii din Georgetown, Lawrence Gostin, cel care conduce şi un centru de cercetare care lucrează pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii, crede că Rusia foloseşte vaccinul în acele ţări unde doreşte să-și creeze zone de influenţă politică.

Problema Moscovei însă este aceeaşi ca şi a ţărilor occidentale: capacitatea de producţie mică. Deşi au primit cereri din 50 de ţări pentru o cantitate de 2,4 miliarde de doze, deocamdată nici populaţia rusă nu a fost vaccinată decât în proporţie de 3%. Livrarea unei cantităţi de 325.600 de doze pentru Ungaria este departe de cantitatea solicitată (2 milioane de doze) şi presa maghiară crede că Budapesta a fost servită cu prioritate din motive politice. Pentru preşedintele rus Vladimir Putin a fost important să creeze un cap de pod într-o ţară a Uniunii Europene, în condiţiile în care Bruxelles-ul încă nu a autorizat folosirea produsului rusesc.

Székely Ervin

RADOR – 9 martie